Cotroceni, via Bruxelles

Dacă nu ar fi fost afișele de grup, s-ar fi putut crede că urmează să se desfășoare alegerile de președinte. N-a avut loc o dezbatere publică a direcțiilor politicii europene, bruxelliștii nu au povestit la televizor ce vor face ei în PE, nu au explicat cum se manifestă, concret, diferențele ideologice dintre grupuri, nu ne-au spus măcar cu ce s-au ocupat ca să merite 7000 de euro pe lună. În schimb, premierul Victor Ponta și președintele Traian Băsescu au fost omniprezenți, antrenând electoratul în teme ne-europene de dispută, șeful PNL, Crin Antonescu, călcându-le pe urme și încercând să-i taxeze pe amândoi. Campania electorală s-a centrat, așadar, pe cei trei lideri politici, doi dintre fiind prezidențiabili, iar al treilea având încă un cuvânt greu de spus în viața politică. În consecință, scrutinul europarlamentar devine o avanpremieră la cel prezidențial, fără să rezolve însă toate necunoscutele. Una dintre ele îl privește pe candidatul liberal la președinție.

Va mai rămâne sau nu dl Antonescu în cărți? „Îmi dau demisia din funcție, dacă PNL obține sub 20%”, a repetat, în ultima vreme șeful liberalilor, explicând că aceasta nu presupune automat abandonarea cursei pentru Cotroceni. „O mai spun încă o dată, niciodată, Președinția României nu a fost o obsesie sau o țintă absolută pentru mine. Nu este scopul meu în viața politică. Dacă partidul va decide că eu sunt cel mai puternic candidat și va cere să fac acest lucru (să candideze n.n), îl voi face”, a adăugat el. Chiar dacă PNL ar hotărî că dl Antonescu trebuie să lupte până la capăt cu Victor Ponta, domnia-sa nu ar mai fi un candidat de forță, ci unul deja asociat cu un eșec și – dată fiind predilecția alegătorilor pentru personajele cu vână de câștigător – cu o incertă potență electorală. Prin urmare, nu ar fi exclus ca dl Crin Antonescu să se retragă, propulsându-l spre Cotroceni pe Klaus Iohannis, primvicele liberal pregătit, așa cum mărturisea, doar pentru funcția de prim-ministru. În unele sondaje, primarul Sibiului este mai bine cotat decât Crin Antonescu, încheind meciul la doar trei puncte distanță de Victor Ponta și, mai ales, având potențial de creștere. Scenariul preluării ștafetei capătă o confirmare implicită chiar de la șeful PNL. Stabilind un prag electoral ridicat și vorbind insistent despre demisie în cazul neatingerii acestuia, dl Antonescu lasă impresia că își pregătește o ieșire onorabilă din galeria prezidențiabililor anului 2014.

FLASH NEWS Irina Rimes, revoltată după votul Moldovei la Eurovision. Ce a cerut artista

13:36

FLASH NEWS Calcule. Câte puncte ar fi luat România la Eurovision dacă nu “ne lucrau” moldovenii. Pe ce loc eram

13:25

Nu numai liderul liberal trece printr-o probă de foc, ci și președintele Traian Băsescu. Concret, el va afla din voturile pentru PMP, câți cetățeni îl mai urmează. Debutant pe scena politică, partidul prezidențial și-a propus să atingă pragul de cinci la sută și să intre în Parlamentul European, „un mare succes pentru un partid de trei luni și fără structuri”, după cum spunea Elena Udrea. Dacă PMP își atinge obiectivul, dl Băsescu va prinde avânt în deocamdată vagul proiect de unificare a dreptei în jurul formațunii sale. O alianță de dreapta (PD-L inclus), cotată la 20-25 la sută, care să susțină împreună cu PNL, în turul doi, pe contracandidatul lui Victor Ponta face foarte nesigură victoria acestuia din urmă. Dacă, dimpotrivă, PMP se-mpiedică de prag, eșecul este al președintelui, căruia alegătorii nu mai vor să-i dea un cec în alb. Aceasta nu-l va  opri însă să îmbrace tricoul de partid și să lucreze la proiectele politce, reconsiderându-și, poate, strategia și orgoliul de vioara întâi.

Ce se va întâmpla la PSD, care și-a propus să ia 35 la sută din voturi? Aici răspunsul, fie că primește mai multe sau mai puține voturi, e unul singur: nimic.