Prima zi a Festivalului de Film PELICAM, de la Tulcea: o proiecție în premieră mondială, expoziții de fotografie și o „declarație de dragoste” de la turcii de la BaBa ZuLa. GALERIE FOTO

Caldă, dar cu o briză ușoară venind dinspre faleză, veselă, cu mulți oameni pe străzi. Așa am găsit Tulcea în prima zi a Festivalului Internațional de Film despre Oameni și Mediu „Pelicam”. Cumva, atmosfera evenimentului se simte la fiecare colț și devine tot mai intensă și pestriță pe măsură ce te apropii de Teatrul „Jean Bart” sau de Muzeul de Artă, unde au loc proiecțiile de film.

Cea de-a treia ediție a Festivalului Pelicam a început vineri dimineața, cu prezentarea a două producții dedicate publicului tânăr: „Fetița și vulpea” și „Marșul pinguinilor”, ambele regizate Luc Jacquet. Acest din urmă film a fost dinstins după lansarea sa în anul 2005 cu Premiul Oscar pentru „Cel mai bun documentar” și Premiul César pentru „Cel mai bun sunet”, și a primit o dublă nominalizare la Premiile BAFTA.

COMERȚ Sony suspendă vânzarea cardurilor de memorie în Japonia. Care este motivul

23:13

TEHNOLOGIE Ce prezice Jeff Bezos despre viitorul pieței muncii. Fondatorul Amazon vorbește despre singurul tip de lucrător care nu ar putea fi înlocuit de AI

22:49

FOTO: Julia Beurq

În curtea Casei Avramide – Casa Colecțiilor, la umbra castanilor, 40 de fotografii stau înșirate pe suporturi speciale. Doi puști se opresc în fața unei imagini ce surpinde saltul a două broaște pe luciul apei și-și construiesc propriul scenariu: „Una e Van Damme, adică eu, iar cealaltă, e Jackie Chan, adică tu!”. În jurul lor, pozele adună fragmente din Delta Dunării, cu oamenii și mediul său, și o recompun sub ochii privitorilor.

„Delta Dunării, perspective noi”

„Fotografiile din expoziție fac parte, de fapt, dintr-o gamă mult mai mare. La nivelul inițiativei Rewilding Europe există, să spunem, o subinițiativă care se cheamă Wild Wonders of Europe. În cadrul său, în jur de 90 de profesioniști au participat la misiuni de fotografiere în toată Europa, tocmai pentru a prezenta frumusețile de pe întreg continentul. O parte in aceste imagini se află acum aici”, povestește pentru gândul Cristian Mititelu-Răileanu, unul dintre cei patru autori ale căror semnături stau în colțul pozelor expuse.

„Cele 40 de fotografii pe care le-am adus la Pelicam au ca temă Delta Dunării. Sunt cele clasice, realizate deasupra apei, cele aeriene, dar și cele subacvatice, o premieră pentru Deltă ca gen și perspectivă. Au fost realizate în timpul a două misiuni foto organizate în anii 2012 și 2013, la care am participat și eu alături de Staffan Widstrand, Magnus Lundgren și Florian Möllers „, spune el.

FOTO: Lucian Muntean

Și, chiar dacă nu sunt decât câteva zeci din cele peste o mie de fotografii surprinse atunci, sunt cele care transmit ceva, zice fotograful zâmbitor, mutându-și privirea de la un panou la altul: „Le-am ales pe cele mai reprezentative, nu neapărat pe cele mai frumoase, pentru că am vrut să spunem o poveste care să plece cumva de sub apă, să atingă și partea de comunități, de oameni, să arătăm câteva obiceiuri ale lor, apoi să ajungem perspectiva de deasupra tuturor acestor lucruri cu fotografii aeriene”.

Iar povestea aceasta de care vorbește Cristian nu-i doar despre oamenii Deltei, ci și pentru ei, oricât de bizar ar suna: „Cred că uneori ei nu-și dau seama de frumusețea locului în care trăiesc.  Așa e întotdeauna… În Deltă ai o anumită viziune și e nevoie uneori de o viziune nouă sau de cineva din afară care să prezinte viziunea lui, care sigur va fi diferită de a lor. S-ar putea să fie o surpriză, mai ales că sunt aspecte pe care ei nu le văd, chiar dacă sunt tot timpul acolo. Spre exemplu, fotografia aeriană sau cea subacvatică. Sunt și alte aspecte pe care un fotograf le vede diferit. Încercăm să-i facem să vadă că anumite locuri sau anumite peisaje sau specii merită să fie păstrate și arătate și altora”.

O opinie nu tocmai nouă. Într-un interviu acordat gândul, multiplul campion olimpic și mondial la canoe  Ivan Patzaichin, care anul acesta face parte din juriul Pelicam în competiția de lungmetraje, lansa aceeași idee: „Mi se mai pare că încă nu știm cât de competitivi ne pot face resusele naturale și de cât de mult poate să însemne natura pentru identitatea nostră în Europa. Putem deveni prima ecodestinație pentru turism în Europa, dar trebuie să ne concentrăm eforturile. Este o situație ciudată, suntem bogați natural, dar nu știm acest lucru”.

FOTO: Lucian Muntean

Deschiderea oficială a Festivalului Internațional de Film despre Oameni și Mediu a adus pe marele ecran un film în premiră mondială. Este vorba despre varianta recondiționată a documentarului „La Fête Sauvage”, regizat de Frédéric Rossif și lansat inițial în anul 1976.

„Acest film are o poveste specială”, a spus Benjamin Ribout, directorul Festivalului Pelicam. „Până acum o lună nu știam de el, dar când am aflat am luat legătura cu producătorul său, care este și el, ca și mine, francez. Mi-a spus că filmul urmează să fie relansat, în varianta recondiționată, peste câteva zile, pe 18 iunie, dar am reușit să-l conving să-l dăm aici, în deschidere la Pelicam, în premieră mondială.

Documentarul, aflat în continuare în topul celor mai de succes pelicule de gen din Franța, co-produs de italianul Sergio Leone, cunoscut pentru producțiile „spaghetti western”, „este o adevărată odă a naturii, o poezie desăvârșită”, apreciază Ribout.

BaBa ZuLa: „Cântăreața mea preferată din întreaga lume este Maria Tănase”

Prima zi de festival s-a încheiat cu un concert al turcilor de la BaBa ZuLa. Într-un costum din mătase verde, cu turbanul cu ciucure pe cap, Levent Akman a fost primul care a urcat pe scenă, trezind publicul cu câteva acorduri ale unui baglama (instrument muzical cu coarde, popular în Orientul Mijlociu, Asia Centrală și Estul Mediteranei, n. red) pictat vesel.

 I s-au alăturat pe rând ceilalți membri ai trupei, printre care și Melike Șahin, singura prezență feminină a grupului. Cu părul prins cu o eșarfă aurie, unduindu-și corpul sub o rochie cu franjuri, Melike a început să împletească versurile. Când te-ai fi putut gândi că ghicești semnificația cuvintelor grație modulației vocii sale, totul izbucnea sub ritmul alert al unei darbuka (tobă de mână specifică Orientului Mijlociu și Orientului Apropiat, n. red), ce tresărea sub degetele lui Özgür Çakırlar. N-a durat mult până ca Levent să coboare de pe scenă, printre oameni, râzând pe sub mustățile sale lungi și subțiri.

FOTO: Pascal Gravot Haeberli

Publicul vibra alături de cel care cu câteva clipe înainte mărturisea că a vizitat România încă din perioada copilăriei, când călătorea alături de familia lui. Când câteva piese mai târziu a pomenit ceva de Maria Tănase, deja stârnea apalauze aprinse.

„Niciodată să nu vă uitați rădăcinile, pentru că românii au rădăcini bune. Cântăreața mea preferată din întreaga lume este Maria Tănase. În amintirea ei vom interpreta următoarea piesă”, a spus el înainte de „Bir sana bir de bana”, un cântec de dragoste. Mai târziu a amintit însă, amuzat, de o altă „personalitate” a României: „Vlad Țepeș a fost pentru voi un erou. Dar pentru noi a fost un dușman… Vlad a omorât mulți turci la vremea sa”.

FOTO: Pascal Gravot Haeberli

După încă o revenire cu piciorele pe pământ, la propriu, printre spectatorii care intraseră demult în ritmurile muzicii, și un bis cerut cu aplauze și fluierături, BaBa ZuLa își încheia spectacolul.

Festivalul Internațional de Film despre Oameni și Mediu – „Pelicam” continuă până duminică, 15 iunie, la Tulcea. Peste 30 de documentare vor fi proiectate în premieră în România, dar vor avea loc și alte evenimente conexe. Accesul publicului este liber.

Programul complet este disponibil aici.

Festivalul Internațional de Film Pelicam este organizat de Asociația Les Herbes Folles, cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei, Primăriei Municipiului Tulcea, Administrației Fondului Cultural Național, Consiliului Județean Tulcea și Institutului Cultural Român. Parteneri instituționali sunt Ambasada Regatului Țărilor de Jos, Ambasada SUA, Ambasada Elveției, Goethe Institut, Institutul Francez din București și Institutul Italian de Cultură.