O clădire URÂTĂ din București, într-un cartier înghesuit. Dar ceea ce vei vedea pe ACOPERIȘUL ei te va ÎNCÂNTA

Florea soarelui, câteva fire de porumb, roșii, ardei, castraveți, cartofi, busuioc și cătină. Miroase a pământ umed, proaspăt, și a verdeață. Nu este vorba de grădina bunicilor de la țară. Toate acestea se află pe acoperișul unei clădiri moderne, din sticlă, din Capitală: Direcția Generală de Asistență Socială a Municipiului București (DGASMB), de pe strada Foișorului.

După ce urci la etajul patru, mai faci câțiva pași, iar apoi ți se deschide în față unica „Grădină Urbană Comunitară” din România amplasată de terasa unei clădiri. Suprafața de aproximativ 100 de metri pătrați a fost transformată de Laurențiu Cernat, fondatorul proiectului, și de câțiva voluntari, dintr-o terasă goală, nefolosită, într-o mică oază de verdeață.

Totul a început în luna ianuarie a acestui an: „Grădini Urbane Comunitare a luat naștere în ianuarie 2014, după ce am terminat de citit cartea Grădinăritul în zone urbane, de David Tracey”, a povestit Laurențiu pentru gândul.  „După asta, primul pas a fost să mă documentez pe Internet, să văd ce grădini comunitare urbane s-au mai făcut în lume. Am strâns o bază foto și video și o serie de informații pe care apoi le-am arătat mai multor amici”, a adăugat el.

INEDIT „Odihnă profundă” în hotelul din adâncurile pământului. Cu ce sacrificii te poți caza în cea mai liniștită cameră din lume

22:24

ACTUALITATE Silviu Predoiu: „Așa cum arătăm, România a fost irelevantă, iar acum este pierdută”

22:15

O lună mai târziu, ideea lui Laurențiu începea deja să capete contur: „Aprobarea am primit-o imediat după ce am prezentat proiectul doamnei director a DGASMB, Cosmina Simiean-Nicolescu, care a acceptat imediat și ne-a întrebat când începem?„, a explicat el. De altfel DGASMB a acoperit și o mare parte a cheltuielilor de amenajare a spațiului. Hidroizolația a costat aproape 100 de euro pe metru pătrat. În rest, totul a fost posibil datorită voluntarilor.

„La scurt timp după acest moment am semănat semințele pentru terasa grădinii. Ele au fost semnate mai întâi în diverse recipiente la etajul patru al acestei clădiri, apoi au fost aduse aici, pe terasă, și plantate, după ce a trecut înghețul. La prima semănare am fost peste 20 de persoane. Fiecare a venit cu câte ceva de acasă: semințe, pământ, vase de creștere și așa mai departe” a explicat Laurențiu.

FOTO: Gândul

Pe parcurs însă, numărul celor cărora le-a surâs ideea a crescut. Aproape 70 de persoane se ocupă acum de îngrijirea grădinii de pe acoperișul DGASMB, dar și de celelalte pe care tânărul le-a amenajat „pe pământ”, în spații precum Grădina Botanică, curtea Bisericii Sf. Treime, Dudești, sau Grădina Tranzit a asociației „România în tranziție”, din care Laurențiu Cernat face parte de mai mulți ani.

„În continuare, de îngrijirea lor se ocupă câțiva voluntari… Doi-trei pentru fiecare, cu o particularitate în Grădina Tranzit, unde sunt nouă loturi de teren. Acolo fiecare are grijă de propriul lot”, a explicat Laurențiu.

În ceea ce privește grădina de pe terasa instituției amintite, este nevoie de o atenție mai mare: „Cam de două ori pe săptămână se vine pentru udat în primul rând. Avem totuși câteva straturi înălțate, care mențin apa o perioadă mai mare, iar în prima lună nu a fost nevoie deloc să udăm. Acum se menține umditatea cam o săptămână… Toate grădinile sunt însă experimentale: sunt mai multe tipuri de pământ, vedem care merge cel mai bine. Vom vedea care vor da roadele cele mai bogate vom replica mai departe”, a spus el.

FOTO: Gândul

FOTO: Gândul

„Pe terasă avem cultivați pomi fructiferi – vișini, corcoduși -, arbuști – zmeur, goji -, salcâmi, legume – roșii, ardei, castraveți, bostani -, pepeni, căpșune… Mai multe! O varietate foarte mare fiindcă, de fapt, acesta este principiul permaculturii: o varietate mare de plante într-o grădină, ceea ce duce la diminuarea insectelor care atacă monoculturile și a altor prădători naturali sau boli”, a explicat Laurențiu.

De roadele Grădinii Urbane Comunitare se poate bucura orice vizitator sau orice persoană care dă o mână de ajutor la îngrijirea ei.

„Conceptul Grădinilor Urbane Comunitare a fost de la început ca cei care vizitează terasa să poată culege roadele. Voluntarii și orice vizitator pot să culeagă, că de aceea este o Grădină Urbană COMUNITARĂ. Altfel, puteam să facem o grădină particulară, îngrădită și puneam semnul proprietate privată„, a precizat tânărul.

FOTO: Gândul

FOTO: Gândul

FOTO: Gândul

De roșii proaspete sau de flori și plante aromatice se pot bucura însă și alți bucureșteni care, speră Laurențiu, vor împrumuta ideea lui.

„În cazul fiecărei terase ce va fi dezvoltată în viitor, beneficiari vor fi proprietarii care vor îngriji recolta”, a afirmat el. „Dacă vor fi persoane interesate să construim o Grădină Comunitară și pe un bloc de locuințe, pot apela la noi. În limita timpului disponibil, noi le putem oferi ajutor și le putem spune ce să facă și cum. În principal, este nevoie de o autorizație obținută de la inginerul structurist, pentru a ști cât de mult se poate încărca terasa”, a explicat Laurențiu Cernat.

FOTO: Gândul

FOTO: Gândul

FOTO: Gândul

Deocamdată însă, Grădina Urbană Comunitară de pe acoperișul DGASMB este unică.

„Pe clădire, o grădină cu legume nu mai știu să fie în altă parte, decât aceasta. Mai sunt grădini mai mici, dar doar cu plante ornamentale. Sper totuși să ajungă curentul în toată țara și să poată face asta oricine vrea”, a mai spus Laurențiu în cele din urmă.