Cereți și vi se va da, Victor Ponta nu poate să vă refuze! Dar de la Iohannis ce să mai ceri?!

Pentru Victor Ponta e foarte ușor. Călare pe sacul cu bani, cu mapa de ordonanțe în brațe și pixul în gură, campania lui electorală se reduce la „Eu dau!”. Electorată, CAS mai mic, amnistii fiscale, garanții la credite, ajutoare sociale etc., cereți și vi se va da orice până la alegeri, dacă premierul simte că, scuturând pomul în care cresc bani, culege, în schimb, voturi. Pentru Klaus Iohannis însă, care nu are, concret, ce să dea, campania este mult mai dificilă, deoarece se axează pe „Voi face!”.

Șeful PNL trebuie să le explice alegătorilor ce va face el pentru ei și țară, când va fi președinte, să fie scurt și cuprinzător în expunerea sa și, mai ales, să comunice în așa fel încât să fie ușor de înțeles. Bătutul câmpilor prin toate domeniile, pe care politicienii îl practică atunci când vine vorba de așa-numita „viziune despre România” (bietul premier Ponta n-a avut una, până acum, fiindcă, în opinia sa, viziunea e treaba președintelui, iar prim-ministrul execută) te împinge să schimbi canalul. În revărsarea asta de vorbărie, orice om normal tânjește după câteva idei clare, despre care vrea să creadă că pot fi puse în practică. Cu ce idei – acelea două-trei, de rezistență – merge dl Iohannis la Cotroceni încă nu am aflat. „Într-o Românie prosperă, oamenii nu mai sunt obligați să stea cu mâna întinsă la stat, nu mai sunt captivi, ci sunt liberi. Îmi doresc să trăiesc într-o țară de oameni liberi, puternici”, spune dl Iohannis. Foarte frumos, toți ne dorim o Românie prosperă, dar un simplu enunț venit de la prezidențiabil nu ne încălzește cu nimic.

LIFESTYLE Nutriționiștii arată ora fixă la care trebuie să îți bei, de fapt, cafeaua

12:41

METEO Situația drumurilor la această oră. Care sunt închise și unde există restricții de circulație

12:33

În scurtul timp care a mai rămas până la scrutin, dl Iohannis, dacă vrea să-l învingă pe Victor Ponta, trebuie să poată mai mult. Deocamdată, nu trece strada, nu vorbește mulțimii sceptice, dezamăgiților care visează să-și regăsească speranța. Impecabil în costum, cravată și pantofi strălucitori, se lasă, în schimb, purtat pe la organizațiile de partid, ca sfintele moaște. Ritualul se repetă de la Craiova, la Iași, candidatul plecând acasă cu moralul ridicat, dar fără a cuceri vreun centimetru din aria electorală. Campania sa seamănă cu Vasile Blaga, directorul ei: greoie și lipsită de imaginație. Cum va reuși să-i cucerească pe tineri, publicul său țintă, acest profesor scrobit? Pentru milioanele de oameni, care  văd în domnia-sa garanția că România nu va merge înapoi, această campanie electorală ternă, lipsită de mesaje puternice și de pasiune nu reprezintă un motiv de optimism.

Nu-i cere nimeni dlui Iohannis să fie fals ori să se transforme în demagog. Să nu uite însă nicio secundă că, odată intrat în arena electorală, meciul în care luptă înseamnă mai mult decât meciul vieții sale și, tocmai de aceea, are datoria de a-l câștiga.