Un damf de securism naturel

Fără să clipească, încăpreședintele mai zice că în timpul celor 10 ani de mandat a protejat-o și a ajutat-o pe Elena Udrea. Între aceste două declarații nu este exclus să existe o legătură.

T. Băsescu a oficializat ce-am văzut mereu cu toții: că și-a folosit cu nerușinare funcția prezidențială, care presupune, potrivit legii, nonapartenență politică, echidistanță, mediere, arbitraj nepărtinitor pentru a-și împinge de la spate atât în PDL cât și în Cancelaria prezidențială și în Guvernul României, posibila țiitoare (folosesc această expresie bazându-mă pe răspunsul d-nei Udrea la o întrebare din finalul unui interviu în Academia Cațavencu: „Ați fost amanta președintelui?”  „Veți afla peste 10 ani!”.  Cei 10 ani se apropie de sfârșit).

Actualmente, încăpreședintele îi ține spatele și mai abitir valoroasei, în campania electorală, mai ceva ca instructorul de parașutism în zbor. Pentru asta, s-a pornit să dea în cei care i-au fost atâta vreme susținători: Monica Macovei e necinstită, Cătălin Predoiu – obraznic, Cristian Diaconescu – mincinos, Vasile Blaga – nu mai vorbim, era deja „căprar de partid”.

INEDIT Madonna și-a sărbătorit ziua de naștere în Grecia printr-o experiență spirituală la complexul monahal de la Meteora

17:49

JUSTIȚIE Președinții a 50 de tribunale din România cer clarificări despre întâlnirea dintre șefa CCR, Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan

17:41

Și plusează, ca pokerist politic înrăit, cu ofițerul acoperit. Dacă eu aș fi fost jurnalistul căruia îi spunea asta, i-aș fi pus pe loc următoarele întrebări:

1. De unde aveți o asemenea informație, probele, dovezile de care pomeniți? Legea vă permite accesul la listele de ofițeri acoperiți ale serviciilor secrete?

2. Dacă o aveți, cine vă dă dreptul s-o speculați politic și electoral, s-o divulgați doar atunci când aveți interesul?

3. A fi ofițer acoperit al unui serviciu românesc, ca fapt în sine, nu constituie o infracțiune și nu e o rușine. Azi nu mai e vorba de turnători la Securitatea care l-a trimis pe dl. Băsescu la Anvers. Deci, ce-a făcut rău acel candidat prin activitatea în folosul unui serviciu secret?

4. Dacă respectivul a fost ofițer acoperit și a renunțat la această calitate în vederea candidaturii la președinție, comunicând asta respectivului serviciu, ce are de dezvăluit dl. Băsescu?

5. Deconspirând, din interes electoral, un fost ofițer acoperit, șeful statului nu dăunează interesului național?

Nu cred că vom asista la vreo confesiune publică a unui candidat în legătură cu acoperirea sa. Așa că T. Băsescu nu are decât să ni-l spună. Cine poate fi cel vizat? O logică simplă ne spune că nu poate fi vorba de Macovei, Diaconescu sau Tăriceanu, în cazul lor miza manevrei prezidențiale ar fi ridicol de mică.

Pe baza unei analize aprofundate, folosind criteriile matematice avansate Grosenstein-Mangâru, putem deduce și că nu e vorba de d-na Udrea.

Și atunci, rămân V. Ponta și K. Iohannis. Ponta pentru că e adversarul politic principal al lui Băsescu. Iar Iohannis…

Iohannis pentru că, în mințile lui Băsescu, poate să stea în calea Elenei Udrea ca lider și candidat la președinție al dreptei.

Aproape că orice altă nominalizare decât Iohannis din partea lui Băsescu ar avea mai puțin farmec, ar provoca dezamăgire în ce privește calitatea bâlciului.

Asta dacă vom auzi vreun nume. Pe când era ministru de Externe, Adrian Severin  a făcut mare vâlvă vorbind despre 2-3 politicieni și 2-3 directori de ziar care ar fi agenți ai unor servicii secrete. Nici până astăzi, Bursucul Veninos n-a spus despre cine era voba.

Deocamdată, singurul lucru concret pe care l-a reușit T. Băsescu este să împută încă o dată atmosfera cu un damf din securismul său naturel.