Alegeri sub zodia găinii

Declanșatorul a fost târzia dezghețare a challenger-ului Klaus. Dacă s-ar fi produs mai timpuriu în sezonul electoral, ultimele dueluri ar fi avut o altfel de substanță. Așa, infuzia de căldură administrată lui Iohannis (căci „termometrul” său interior arată glaciațiune constantă) a fost responsabilă de ceva intensitate (referința rămâne „domnule Ponta, i-a prostit domnul Băsescu pe români când v-a pus prim-ministru?”), concentrate în unicele două momente „față în față” ale campaniei. A fost două măceluri simetrice, coliziunea stingându-se în scor egal.

Paradoxal, Victor Ponta îi este asemănător lui Klaus Iohannis în ceea ce privește chimia interioară. Diferența este că potențialul câștigător poate da impresia convingătoare că e vibrant, când de fapt, pe dinăuntru este sloi. În această campanie ciudată, Victor Ponta a avut o hotărâre aproape morbidă de a face și a fi orice pentru atingerea scopurilor sale.

ANALIZĂ EXCLUSIV Nicușor Dan pierde Capitala. Rezultat umilitor pentru Cătălin Drulă, candidatul preferat și promovat de șeful statului. A meritat batjocorirea Constituției, domnule președinte, pentru locul 4?

06:00

POVESTE EXCLUSIVĂ Pavel Ciurea, tânărul genial al României la matematică, povestește despre revoluționarele „supervizii” de la Cambridge. Cum este viața de student la una dintre cele mai râvnite universități din lume. Ce spune despre reforma în educația românească: „Au încercat să cârpească”

06:00

În plus, în jurul său a funcționat și funcționează un sistem agresiv și bine pus la punct, în stil asiatic, de întreținere a cultului personalității, pe care actualul premier și președinte (deocamdată) al PSD îl acceptă, nepărând să conștientizeze nocivitatea sa. Îngăduirea unui asemenea sistem este o otravă lentă, dar sigură pentru Victor Ponta și letală pentru binele public.

La acest moment, sentimentul este că povestea alegerilor prezidențiale a fost deja scrisă și că planetele s-au aliniat. Dar, atât la cei lucizi, cât și la înflăcărați, în umbră stă îndoiala, acel „dar…deși…poate…totuși”. Unii se tem de această îndoială, alții își fac speranțe și toți se întreabă dacă finalul poate fi schimbat.

Da, poate fi schimbat, dar fără personaje providențiale, fără gloanțe trase aiurea, fără acuzații teatrale și persiflări ieftine.

Da, finalul poate fi altul. Dacă vor fi cât mai mulți care se hotărâsc să iasă din autismul civic atât de păgubitor, să iasă din călduțele egoisme și nepăsări personale. Deznodământul alegerilor stă în mâinile nehotârăților și indiferenților, la fel de mult ca în al celor care deja s-au implicat.

Rămâne de văzut în a cui curte va ploua cu găini în seara de 16 noiembrie.