Crimele care salvează vieți

N-are importanță de ce și cum și de ce acum a apărut raportul Senatului. Nu cred în relevanța unor astfel de întrebări, care se pun frecvent și la București în legătură cu orice. Nu mă preocupă nici faptul că, citit politic, raportul pare a fi parte a luptei electorale dintre democrați și republicani.

Documentul există – în sfârșit – și, cu toate lacunele lui, pune o problemă etică fundamentală: sunt mai puțin sau deloc blamabile crimele comise pentru a salva vieți? Pentru că răspunsul responsabililor CIA la acuzațiile care li se aduc e invariabil același: în atmosfera de teroare de după 11 septembrie 2001, când profesioniștii agenției își pierduseră sângele rece, când circulau informații despre valize nucleare plasate pe teritoriul Americii, gata să explodeze în orice clipă, nu exista altă soluție decât să fie umplut urgent golul de informație. Nu era timp pentru interogatorii clasice. Teroriștilor trebuia să li se smulgă rapid mărturisirile care ar fi oprit alte atacuri. Poate că ar fi fost de înțeles – iar președintele Geoge W. Bush ar fi fost îndreptățit să spună că a acționat conform Constituției, apărându-și poporul – dacă interogatoriile sub tortură n-ar fi devenit un mod de lucru, întins pe ani de zile, cu spații secrete de detenție în toată lumea.

Astăzi, fostul președinte se arată consternat de grozăviile din raport. Un raport care îl prezintă ca pe un personaj rupt de realitate, informat post factum. Lucrul acesta nu se potrivește nici măcar cu memoriile sale (George W. Bush, Decision Points, 2010), în care recunoaște: „Aș fi preferat să obținem informația într-un alt mod. Dar opțiunea între securitate și moralitate a fost una reală”.

ACTUALITATE Brașoveni arestați pentru trafic de droguri. Substanțe interzise aruncate pe geam la sosirea poliției

13:52

FLASH NEWS Mesajul lui Predoiu de Ziua Independenței SUA: România nu mai poate miza doar pe poziția geografică în relația cu Washingtonul

13:21

Președintele în exercițiu, Barack Obama, reacționează la ororile cuprinse în raport, deplângând  încălcarea valorilor, după care pune degetul pe rană: „Aceste tehnici de interogare au afectat puternic reputația Statelor Unite pe plan global”.

 Au afectat reputația Statelor Unite, la vremea când s-au produs și imediat după. Cel puțin în Orientul Mijlociu sunt puține șanse ca aversiunea împotriva Americii să crească din acest motiv. (Când se vorbea despre torturile din închisorile secrete, CIA nega existența lor și le punea pe seama exaltării mitomane a cercurilor islamiste). Raportul Senatului va fi utilizat, probabil, o vreme, de propaganda furibundă a așa-zisului Stat Islamic. Altele sunt însă problemele care ating, în acest moment, reputația Statelor Unite, cel puțin în Orientul Mijlociu: promisiunea neonorată a închiderii închisorii de la Guantanamo, făcută de Obama, și folosirea abuzivă a dronelor (avioane ucigașe fără pilot), care  presară Pakistanul, Yemenul, Somalia cu mii de „victime colaterale”. Faptul că laureatul Nobelului pentru Pace a trimis, doar în primul an de mandat, mai multe drone decât predecesorul său în opt ani e greu de explicat prin invocarea valorilor sau prin aceea că „nici o națiune nu este perfectă”.

Cât privește aserțiunea că „una dintre forțele Statelor Unite este voința de a-și înfrunta direct trecutul”, rostită de Barack Obama acum, pentru a valoriza patriotic raportul Comisiei senatoriale, nu e valabilă nici pentru Guantanamo, nici pentru drone, care țin de prezentul cel mai dramatic. Si închisoarea din Guantanamo, și dronele sunt fațete ale aceleiași probleme etice legate de torturile din închisorile secrete – a crimelor care salvează vieți.