Alegerile pentru Primăria Capitalei și victoria lui Ciprian Ciucu au fost intens mediatizate de presa din Rusia, care a prezentat scrutinul drept un test major pentru actuala putere politică de la București. Publicațiile de propagandă de la Moscova au insistat pe prezența scăzută la vot pentru a susține teza unui presupus „deficit de legitimitate democratică” în România.
Victoria lui Ciprian Ciucu în alegerile pentru Primăria Capitalei a atras atenția și la Moscova, unde mai multe publicații au tratat scrutinul din București ca pe un moment-cheie pentru actuala guvernare și pentru viitorul guvernului Bolojan. Presa rusă a prezentat rezultatul drept un test politic important pentru coaliția aflată la putere.
Agenția rusească de stat, Tass, citată de Mediafax a anunțat primele rezultate imediat după închiderea urnelor, la ora 21.00, precizând încă de la început că este vorba despre date de tip exit-poll, care „pot să difere semnificativ de rezultatele finale oficiale, fiind bazate pe răspunsurile alegătorilor la ieșirea de la urne, nu pe numărarea buletinelor de vot”. Ulterior, presa de la Moscova a revenit cu anunțul privind victoria oficială a lui Ciprian Ciucu.
Comentatorii ruși au interpretat rezultatul din București mai ales prin prisma raportului de forțe la nivel național. În analizele lor, câștigul lui Ciucu este descris ca o victorie politică indirectă pentru premierul Ilie Bolojan, aflat sub presiune internă din cauza politicilor de austeritate.
„Ciucu transformă Bucureștiul în proiectul vieții sale și întărește, totodată, poziția lui Ilie Bolojan în coaliția de guvernare și în interiorul PNL”, notează presa de la Moscova.
În același timp, jurnaliștii ruși preiau și interpretarea potrivit căreia rezultatul alegerilor ar reprezenta „prima mare înfrângere pentru președintele Nicușor Dan”. Candidatul susținut de acesta, Cătălin Druă (USR), s-a clasat pe locul patru, „la o diferență considerabilă față de câștigător”. În cheie rusească, această evoluție este prezentată drept un semn al erodării accelerate a popularității șefului statului.
Un alt element exploatat intens de presa din Rusia este prezența scăzută la vot. Doar 32,71% dintre alegătorii înscriși pe listele electorale s-au prezentat la urne, comparativ cu 39,26% la precedentele alegeri locale.
Citând analize din presa românească, publicațiile de la Moscova vorbesc despre o „oboseală politică” și despre o „criză de încredere în clasa politică românească”.
Un spațiu amplu este dedicat și declarațiilor publicistului Ion Cristoiu, prezentat de jurnaliștii ruși drept „un influent comentator politic român”. Aceștia au insistat asupra dezamăgirii sale față de procesele electorale recente.
Cristoiu a declarat că nu a mai fost interesat de ultimele scrutinuri și că nu va mai vota, motivând prin „anularea alegerilor prezidențiale din 2024, descalificarea lui Călin Georgescu și manipulările dintre cele două tururi ale prezidențialelor, când practic nu a existat campanie”. Toate aceste elemente, spunea el, reprezintă dovada că votul său „nu contează”.
Presa de la Moscova a reluat în buclă aceste afirmații pentru a întări teza unui „deficit de legitimitate democratică” în România, subliniind că nu este vorba despre un alegător oarecare, ci despre un „jurnalist cunoscut, cu experiență și influență în spațiul public”.
Comentatorii ruși au prezentat poziția lui Ion Cristoiu drept un simptom al unei deziluzii mai largi, atât în rândul elitelor, cât și al electoratului obișnuit.