Bucureștiul, brand turistic al României. Cum va fi promovat în străinătate

Potrivit reprezentantului Asociației de promovare și dezvoltare turistică a Bucureștiului, promovarea Capitalei în afara țării va avea ca principale direcții viața efervescentă din oraș – Centrul Vechi, influența comunismului și existența celei mai mari clădiri din Europa – Palatul Parlamentului, părțile de autentic românesc – cu Muzeul Satului și Muzeul Țăranului, zona verde a orașului, cu lacurile sale și chiar și mitul Dracula.

„Putem promova viața culturală, Festivalul Enescu, arhitectura și istoria orașului, împrejurimile Bucureștiului și multe altele. Toate însă trebuie asamblate de către specialiști, iar acest lucru se va întâmpla în curând”, a declarat Ile pentru Mediafax.

ULTIMA ORĂ Un nou scenariu de Guvern. Nicușor Dan cheamă partidele mai mici din Parlament și parlamentarii neafiliați la consultări

09:28

ULTIMA ORĂ Ministrul Radu Miruţă explică situaţia de la Tarom: „A fost amânat cu două săptămâni aprobarea bugetului. Am solicitat refacerea”

09:15

El crede că în prezent cel mai important punct de atracție pentru străini este reprezentat de modul de viață al bucureștenilor și că românii sunt prietenoși și mulți dintre ei vorbesc limbi străine.

Străinii care vin în București pleacă, în general, cu o impresie mai bună decât cea avută la sosire.

„Scopul nostru este să generăm această primă vizită și, din păcate, aici avem de combătut anumite șabloane pe care străinii încă le mai au despre București, că este un oraș nesigur, cu câini vagabonzi, în care nu ai ce să faci sau unde ești furat la tot pasul, cu prostituție sau mizerie. Aici, rolul nostru va fi extrem de important, să le arătăm că suntem un oraș la fel ca altele din Europa, unde se întâmplă și lucruri rele, și bune, dar unde merităsă vii, pentru că este plăcut”, a adăugat oficialul asociației de promovare.

Turiștii străini care ajung în București sunt nemulțumiți că lipsește un sistem de informare pietonal, cu hărți, mai ales în zona Centrului Vechi și că nu există un calendar al evenimentelor promovat din timp, care să conțină și programul muzeelor și spectacolelor de cultură. Un alt motiv de nemulțumire pentru străini este situația taxiurilor din oraș, atât transferul de la Otopeni, cât și eventualele curse prin oraș, mai ales noaptea, turiștii considerând că acestea sunt un factor de risc și stres pentru ei.

O altă problemă este lipsa parcărilor în centrul orașului pentru autocarele cu turiști.

Asociația de promovare și dezvoltare a turismuluiîn București a fost înființată în iulie anul trecut, prin asocierea a nouă membri fondatori: ANAT, care reprezintă agențiile de turism, FIHR, una dintre asociațiile care reprezintă hotelurile din București, HORA – reprezentantul restaurantelor din Capitală, SKAL, care reunește specialiști din turism, Camera de Comerț și Industrie București, Compania Aeroporturi București, UNTRR, ca exponent al transportatorilor, Tarom și Primăria Municipiului București.

Bugetul inițial a fost reprezentat de contribuția fiecărui membru, și anume 1.500 de euro. Pasul imediat următor a fost aprobarea în ședința de consiliu de la finele lunii noiembrie a unei sume de 500.000 lei lunar, contribuția Primăriei Municipiului București către asociație pentru promovarea orașului.

„Pe viitor însă principala sursă de finanțare ar trebui să constea în taxa de sejur, acel city tax pe care noi îl colectăm de la turiști și îl vărsăm către bugetele locale. Peste tot în lume, 80% din aceasta se varsă înapoi către turism. Știm că pentru aceasta însă ar fi nevoie de o schimbare a codului fiscal, dar sperăm să reușim. Și când spun sperăm, mă refer la absolut toate destinațiile care contează în turismul românesc, fie că vorbim de Litoral, Deltă, Maramureș, Brașov, Sibiu sau Bucovina. Astăzi, acești bani își pierd urma în primăriile de sectoare, în București, lucru care nu se întâmplă în niciun oraș civilizat din Europa”, a mai spus Călin Ile.

Potrivit datelor INS, în structurile de cazare din București au înnoptat în 2013 aproximativ 1,32 milioane de persoane, dintre care aproape 600.000 de străini, mai mult decât orașele Constanța (436.500 turiști), Brașov (396.300 turiști), Timișoara (224.400 turiști) și Sibiu (222.800 turiști) împreună și de două ori mai mulți față de întreg litoralul.

Asociațiile din turism estimează că dintre străini 70% sunt oameni de afaceri, veniți la diverse conferințe sau congrese, iar 30% au venit efectiv pentru turism.