Justiția română în Europa, contra Grapini și „Franțuliche”

Dezbaterea din Parlamentul European despre evoluția sistemului de justiție din România și despre Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), la care au participat și șefa DNA, și ministrul Justiției, a căpătat accente de trântă, transformând totul într-o oglindă a dezbaterii politice din țară, pe lupta anticorupție. Ca păduchele în frunte au ieșit tot niște politicieni care, oricum ar da-o, nu-și pot masca repulsia față de anchetele procurorilor și față de constrângerea externă a MCV și care, dacă s-ar ivi ocazia, ar face orice să le împiedice.

Ca un făcut, 6 dintre cei 9 europarlamentari români care au luat cuvântul la această dezbatere au fost din partea PSD și a partidelor sale satelit. Corului lor i s-a adăugat în cuget și-n simțiri Norica Nicolai, care se încăpățânează să reprezinte PNL în Europa. Doar Cristian Preda (fost PMP) și Marian Jean Marinescu (PDL) au susținut punctele de vedere expuse de la pupitru de vorbitori, legate de MCV și garanția oferită de acest mecanism, că justiția din România merge cum trebuie.

FLASH NEWS Maia Sandu a mers la Kiev de Ziua Independenței Ucrainei. Volodimir Zelenski, decorat cu cea mai înaltă distincție a Republicii Moldova

12:38

ACTUALITATE Deținutul implicat în incidentul de la Giurgiu avea antecedente violente. Polițistul Ovidiu Rotaru: „I-a dat cu pumnul direct în față unui coleg”

12:30

Restul politicienilor care reprezintă România la Bruxelles, salariați cu peste 7.000 de euro pe lună, și-au odihnit probabil ficatul după Paște. Ori s-au aflat în sală, dar au tăcut.

Pe scurt, dezbaterea din Comisia de Control Bugetar a Parlamentului European a avut-o ca raportor pe europarlamentarul Monica Macovei (fost PDL), iar printre vorbitori s-au aflat șefa DNA, Laura Codruța Kovesi și ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, sau secretarul general al Comisiei Europene, Catherine Day. Evident, tonul de la pupitru a fost unul favorabil progreselor fără precedent înregistrate de justiția română, grație anchetelor anticorupție ale DNA, și unul de susținere pentru continuarea MCV, ca garanție a menținerii justiției din România pe acest drum bun pe care a intrat relativ recent. Atât Monica Macovei, cât și oficialul CE au accentuat că legarea MCV de aderarea la Schengen este incorectă, însă acesta este un efect al luptei din România pe care clasa politică o duce pe orice căi poate cu bunul mers al Justiției.

Din galeria PSD-PC-UNPR-PNL s-a strigat în esență cam același mesaj, sub diferite forme: huo Macovei; să fie MCV, dar să fie la toată lumea, căci corupție avem și în Franța, și în Germania, nu doar în biata noastră țară vitregită de marile puteri; huo MCV; huo șantajul cu aderarea la Schengen (mesaj de altfel corect din punct de vedere tehnic, însă care nu ține cont de realitatea politică – europenii nu vor încă o țară șubredă din punct de vedere al Justiției și corupției la granița Schengen, au deja Italia sau Grecia).

Câteva mostre.

Ioan Mircea Pașcu (PSD): „Putem să lămurim calitatea de raportor a doamnei Macovei, la ce raport este raportor?”.

Victor Boștinaru (PSD): „Nu văd cum putem asocia fondurile europene cu competențele comisiei de Buget”. Domnia sa a ținut să îndemne la a nu ne pune încrederea în persoane, ci în instituții, pentru că iată ce am pățit cu Bica de la DIICOT și cu Georgescu de la ANI. Hopa-henț evident la Kovesi.

Cătălin Ivan (PSD) s-a întrebat hamletian: „Acest mecanism nu ar trebui să fie mai întâi de cooperare, apoi de verificare? În România există sentimentul că MCV a fost folosit într-un fel când era un guvern și în cu totul alt fel când era alt guvern. A fost un mecanism folosit politic”. Dumnealui a cerut MCV pentru toate statele membre UE, pentru că există corupție și în Franța, și în Germania.

Norica Nicolai (PNL) a atacat MCV pe partea tehnică. La fel ca Ivan, a făcut apologia unui astfel de mecanism pentru toate membrele UE și a condamnat, tehnic corect de altfel, faptul că MCV este folosit ca o sancțiune politică prin condiționarea aderării la Schengen.

Doru-Claudian Frunzulică (UNPR/PSD), sau mai degrabă „Franțuliche”, așa cum l-a prezentat președinta ședinței, nemțoaica Ingeborg Grassle, s-a înfoiat și dumnealui la MCV: rezultatele DNA nu se datorează MCV, în toate țările e corupție, să fie câte un MCV la fiecare, să ajungă la toată lumea.

Maria Grapini (PC/PSD) nu a avut treabă cu dezbaterea. Dumneaei a dorit să-l tragă la răspundere pe fostul procuror general al Irlandei, James Hamilton, prezent la pupitru ca expert, pentru că a pomenit de o comisie de experți pentru evaluarea diplomelor universitare. „Sincer nu am înțeles! Vreți din nou ceva special pentru România?”, s-a rățoit Grapini la fostul membru al Comisiei de la Veneția, care mai fusese luat la ochi și de Boștinaru, care l-a acuzat că se bazează pe informații din „folclor”.

Cristian Preda (fost PMP), cu care Grapini se are ca dracul cu tămâia, i-a amintit: „Ponta, Ponta”. Grapini a dat să sară la jugulară, dar și-a amintit scrâșnind din dinți că nu e în vreun studio tv de la București și s-a redresat.

Viorica Dăncilă (PSD) a pus-o și ea la punct pe Monica Macovei, cu o intervenție de tip „să nu ne spuneți nouă să nu vorbim de MCV”, după ce Macovei le amintise cum a votat PSD la imunitățile parlamentare. Dezbaterea a luat sfârșit cu Pașcu (PSD) care a intervenit din sală, peste rând, cerându-i din nou socoteală Monicăi Macovei – „and ză quality of raportior?”.

România a fost invitată afară din sală, pentru a lăsa loc și Bulgariei, prin ciocănelul președintei Ingeborg Grassle, care i-a dojenit pe români ca pe niște bătăuși din curtea școlii: „Vedeți, tocmai asta voiam să evităm, tocmai asta voiam să evităm. Puteți lămuri aceste aspecte și în afara sălii”.

Văzută în streaming pe internet, de la București, dezbaterea românească de la Bruxelles a arătat ca un tablou din Parlamentul României: o ceată agresivă de parlamentari aflați la putere, care încearcă să găsească o cale de a mai tăia din avântul justiției.

Toate aceste intervenții de la peluză ale europarlamentarilor PSD, PC, UNPR și PNL nu au făcut decât să obțină un efect de „quod erat demonstrandum” pentru afirmații tari, precum cele de mai jos.

Monica Macovei: „Politicienii nu stau cu mâinile încrucișate să fie anchetați, nimeni nu vrea să fie anchetat pe lumea asta, nimănui nu-i pace să fie anchetat, arestat sau condamnat. Diferența este că politicienii au mijloace la îndemână să împiedice acest lucru. De-asta e important să continue MCV-ul până când ne asigurăm că clasa politică nu mai face astfel de lucruri. (…) Dacă vrem ca România să intre în Schengen, haideți să ne luptăm cu corupția. De neintrarea în Schengen este responsabilă clasa politică care a votat așa cum a votat în cazul ridicării imunității parlamentare”.

Catherine Day, CE: „ Este adevărat că în toate statele membre există corupție, însă diferența este că în celelalte state membre există sisteme juridice funcționale care identifică aceste elemente de corupție când apar”.

Și poate cea mai bună declarație a unui europarlamentar român de la această dezbatere, cea a lui Marian Jean Marinescu: „Continuarea sau stoparea MCV-ului se decide acasă în România, când influențarea justiției de către politicieni va înceta”.