„Șpagă” pentru Băsescu: un partid

Pe constănțeanul Palaz cică l-ar fi trimis șeful lui ierarhic de partid, Eugen Tomac, cu geanta și cu ștampila, la OSIM, ca să-nregistreze clona „partidului prezidențial”. Sigur că la astfel de evenimente istorice te ia valul și te scapi la apă adâncă: „L-am înscris, că-i mai bine să fie la un prieten decât la un dușman…”, s-ar fi exprimat omul Mișcării, pătruns de importanța momentului.

După aia, s-a băgat pe strategii: „Sunt mulți nemulțumiți în actualul PNL – care vin din PDL – de felul cum s-a făcut această fuziune și pentru că nu-și găsesc locul în noul partid”, a spus vicele PMP.

SOCIAL Peste 83.000 de persoane au trecut frontiera României în ultimele 24 de ore. Ce au scos la iveală controalele

10:47

VIDEO Ion Cristoiu: Posibilele răspunsuri la întrebarea – De ce atacă liderii PNL Justiția în cazul Ilie Bolojan?

10:39

Mai diplomat, Tomac zice că l-a delegat pe Palaz să înscrie partidul, în semn de respect pentru ceea ce a însemnat PDL și Traian Băsescu în politica ultimilor 15 ani.

„PDL a reușit să câștige de trei ori Primăria Generală a Capitalei și să dea de două ori președintele țării. Credem că acel spirit pe care l-a generat președintele Traian Băsescu reprezintă o valoare pentru foarte mulți dintre români. Motiv pentru care o parte din colegii noștri au solicitat să înregistreze atât sigla, cât și denumirea partidului, în semn de respect pentru ceea ce reprezintă acest proiect politic important care a trecut România prin criză și alături de președintele Traian Băsescu a reușit performanțe electorale remarcabile”, a spus mai marele Mișcării, cu aerul că el și PMP sunt doar niște colecționari de partide moarte, care s-au lăsat umpluți de respect.

Eu zic că „știe orice gâgă” – vorba lui Ponta – că ideea îi aparține lui Traian Băsescu, iar înscrierea denumirii partidului și a siglei la OSIM constituie o evidentă declarație de război adresată restului lumii politice. Bonus, o dovadă în plus că „ex”-ul nu a glumit când a spus că va ieși din politică numai cu picioarele înainte.

Până atunci, pașii respectivelor picioare ar putea fi următorii: Băsescu va prelua partidul, proaspăt reîncărcat, și va lansa învitația foștilor pedeliști, fără bube-n cap, eșuați astăzi în „marele” și ineficientul PNL – oamenii despre care vorbea Palaz -, să i se alăture; va face același lucru cu nemulțumiții fonfleului politic al lui Călin Popescu Tăriceanu; nu va ezita să negocieze, inclusiv, cu vechii liberali, dezamăgiți de manevrele comise la vârful partidului, personaje care nu se simt reprezentate de Gorghiu, Petrache și ceilalți; va relua, cu siguranță, mesajul președintelui Iohannis, adresat tinerilor: „Ei sunt cei care vor să schimbe lucrurile și au energia să facă asta”; n-ar fi vreo surpriză – Băsescu a lăsat mereu impresia că-și dorește o garnitură de politicieni tineri, cel puțin la nivel declarativ; va fuziona cu PMP, preluând infrastructura și logistica formațiunii clădite pentru Udrea; Elena Udrea va fi folosită, sau nu, în noua structură, în funcție de deciziile instanțelor de judecată; Băsescu va declanșa o campanie virulentă, „marcă înregistrată”, anti Ponta-PSD.

Întreg acest tablou ar putea convinge o bună parte a electoratului dezamăgit de politica puterii, de aroganța lui Ponta, de bâlbâielile și ineficiența noului PNL, să revină în siajul „băsiștilor bătrâni”.

Pentru parcurgerea etapelor enumerate are la dispoziție un an de zile, până în ajunul localelor din 2016, urmând ca, în funcție de rezultatul alegerilor, să negocieze – mai larg sau mai strâns – o alianță cu „„noul” PNL.

Pare neverosimil?! Astăzi, poate că da…

„La urma urmei, totul depinde de DNA! Am vrut să spun, de Dumnezeu…” (plagiat după Ponta).