PNL, o găină cu capul tăiat

În ultima săptămână, toate temele anilor `90 au explodat din nou în spațiul public, cu o intensitate comparabilă acelei vremi. Gurile și condeiele care nu au contenit au fost altele. Doar Ion Iliescu nu și-a dat cu părerea despre cât de legionar este Marian Munteanu, în rest, mai că nu a lipsit nimeni. Ba chiar, Petre Roman, acum PNL-ist, care în iunie 1990 îl asista pe Iliescu, în balcon la Palatul Victoria, ordonându-le minerilor să reocupe Piața Universității, a redescoperit brusc cum valorile liberale sunt puse în pericol. Oare Marian Munteanu, căci dezbaterea publică asupra lui s-a concentrat exclusiv, punea în pericol valorile Partidului Național Liberal sau înșiși liderii Partidului Național Liberal care au decis „în unanimitate” ca Marian Munteanu să fie candidatul său?

Faptul că Marian Munteanu a acceptat să candideze din partea PNL nu a fost atât de stupefiant, cât impotența conducerii partidului de a-și asuma o candidatură politică, în condițiile în care se revendică a fi alternativa la stânga socialistă. Era destul de evident că, în ultimul an, fostul lider al Pieței Universității viza o revenire, după ce 16 ani, după episodul Măgureanu, a fost extrem de discret în viața publică. Aparițiile sale periodice în media, în ultimul timp, și implicarea în diverse grupuri și alianțe ale societății civile sunt o dovadă. Cu România într-un moment istoric în care discursul naționalist se aude din ce în ce mai puternic, pe coordonate fundamental diferite de 2000 însă, oportunitatea era reală. Iar când PNL a deschis ușa, Marian Munteanu s-a urcat în acest autobuz, ca orice om care vrea să ajungă undeva.

AUTO Concedieri la o mare fabrică din Iași din industria auto. Lear taie din operațiuni

09:13

FOTO Cumpărături online și tablete în închisoare. Cum arată viața celor 700 de deținuți din Penitenciarul Oradea

09:12

Numai că autobuzul nu doar că a făcut pană, ci s-a prăbușit de-a dreptul în prăpastie, iar făptașii au fugit de la locul accidentului.

Imaginea dezintegrării PNL a fost evidentă miercuri seară. În vreme ce Marian Munteanu anunța că „a consimțit” să se retragă – interesantă și relevantă alegere a verbului a consimți – undeva în lateral, liderii partidului, Alina Gorghiu, Vasile Blaga și Cătălin Predoiu stăteau pe scăunele, cu ochii în hârtiuțe, mimând o tristețe plenară a momentului. L-au trimis, la cei 99 de ani ai săi, pe Mircea Ionescu Quintus, singurul care s-a abținut acum o săptămână la votul pe candidatura lui Munteanu, să explice „gestul de mare ținută” al candidatului și de jenantă prestație a partidului. Alina Gorghiu care în urmă cu o opt zile vorbea despre „greșeala fericită” pe care PNL și-a asumat-o cu candidatura lui Marian Munteanu la primărie, asemenea lui Klaus Iohannis la prezidențiale, și-a înghițit cuvintele în spatele unei măști rânjite, iar Vasile Blaga a prezentat ca pe o victorie nominalizarea lui Cătălin Predoiu. Acesta din urmă, care a evitat din răsputeri o înscriere în cursa electorală, a spus că are emoții. Din cadru a lipsit tocmai cel care a făcut propunerea, Teodor Atanasiu, peste toate și șef de campanie.

Dintre toți, Marian Munteanu, vinovat că, după 20 de ani, toată lumea a dat buzna la bibliotecă să citească oficiosul Mișcării pentru România.

Jalnic tablou.

Mai clar decât în ultima săptămână că luptele interne pentru putere au aruncat PNL într-o degringoladă fără precedent nu se putea. După două încercări ratate, într-o păguboasă atitudine de ordonanță, liberalii, în virtutea unui presupus protectorat despre care am scris la acel moment aici, au acceptat o candidatură în plic, decisă în cerc restrâns și pe care nimeni nu a explicat-o nici până acum. Că nu a existat o strategie a fost mai mult decât evident de vreme ce în tot acest răstimp PNL s-a blocat într-un discurs steril despre faptul că Marian Munteanu nu este legionar sau securist de-al lui Măgureanu. Nicio clipă nu a putut să impună o altă temă de discuție relevantă pentru o campanie electorală la Primărie, ba mai mult a reușit performanța să acopere momentul lansării unor candidaturi de-a dreptul scandaloase: Cristian Popescu Piedone, Marian Vanghelie sau Adrian Severin.

Împingerea lui Cătălin Predoiu pe scările primăriei nu pare a avea alt deznodământ decât ruperea gâtului. E doar o chestiune de timp.

PS. În ultimele zile asupra lui Marian Munteanu au fost lansate multe acuzații, de la legionarism la colaborare cu fosta securitate. Dacă liderii Partidului Național Liberal ar fi fost atât de atașați valorilor liberale ar fi stăruit în aflarea adevărului, cu orice preț, și nu ar fi fost atât de preocupați să-și salveze pielea.