„Lăsați armele jos, războiul împotriva Israelului la Națiunile Unite s-a încheiat!”

Marele Bibi nu se dezminte: un artist al disimulării, un magician al eschivei, un titan al sofisticii, un maestru al victimizării.
 
Cu țara sa aflată sub amenințarea unei noi rezoluții (care se adaugă celor 20 de până acum), și-a început discursul atacând: „ONU a debutat ca o forță morală și a devenit o farsă morală”.

A prezentat apoi o imagine solară a Israelului, de un optimism dezlănțuit, poziționându-se fără echivoc de partea Arabiei Saudite și a aliaților săi „pentru securitate, prosperitate și pace” – o mișcare nu tocmai neașteptată – și identificând inamicii comuni: Iran și autointitulatul Stat Islamic.  

„O schimbare majoră are loc în lumea arabă. Pentru prima oară de când mă știu, sunt state care ne recunosc nu ca inamic, ci ca aliat”. (Acele state pe care le-am invocat mai sus, dar pe care Netanyahu nu le-a numit explicit, n-au abandonat însă cauza palestiniană). „Guvernele își schimbă atitudinea față de Israel, fiindcă știu cî Israelul le poate ajuta să-și protejeze cetățenii, să-i hrănească, să le ofere o viață mai bună”. (În termeni de tehnică retorică, asta se cheamă captatio benevolentiae).  

JUSTIȚIE O stea la recenziile Google = 10.000 de euro daune. Dreptul la imagine proprie vs. libera exprimare

08:52

APĂRARE SUA aprobă un contract militar uriaș cu Coreea de Sud. Seulul cumpără elicoptere anti-submarin „Seahawk” de 4,2 miliarde de dolari

08:45

 Înaintea premierului israelian, de la aceeași tribună, vorbise Mahmud Abbas, așa că parte a discursul său a polemizat cu declarațiile sumbre ale președintele Palestinei, mergând până la a-l invita să susțină o cuvântare în Knesset și autoinvitându-se la Ramallah.

„Crede cu adevărat cineva că Israelul va permite ONU să determine securitatea noastră? Nu vom accepta nici o tentativă a ONU de a dicta propriile condiții în Israel! Drumul spre pace trece prin Ierusalim și Ramallah, nu prin New York!”.

 Cât despre pacea cu palestinienii, Netanyahu a reluat, cu falsa deschidere cu care o face mereu, aceleași idei: „Statul Israel este pregătit. Eu sunt pregătit să negociez chestiunile finale, însă un singur lucru nu voi negocia – dreptul la un stat evreu (…) Când palestinienii vor spune DA unui stat evreu, vom putea pune punct conflictului, o dată pentru totdeauna”. (Bibi are farmecul de a fi convingător, deși știe bine că, în negocieri, palestinienii nu se opun existenței statului Israel).

Apropo de farmec: Bibi a cules, ca nimeni altul, aplauze furtunoase și a ținut să sublinieze asta:  „Aplauze prelungite pentru prim ministrul statului Israel, în Adunarea Generală a Națiunilor Unite?! Schimbarea poate veni mai repede decât am crezut!”…