Jurnal de presar: Poland Garros. Iohannis. Boureanu. Grindeanu

Și dacă Simona a dat înapoi de pe fundul terenului și pe forehandul Ostapenkăi (cu vreo 20 km/h mai iute decât al lui Andy Murray), seara, la fotbal, vedem cum pentru prima dată, naționala care dă cel mai mult mingea la portar din istoria fotbalului, joacă, iarăși pentru prima dată în istoria fotbalului românesc, cu cinci fundași. Doctrina națională de apărare a înfrânt din nou sportul românesc. Sindromul PolandGarros va rămâne în istorie precum complexul iugoslav.

2. Cu o vizită aranjată de CIA și subcontractatul său local, SRI, președintele Iohannis se pare că a scos România din perioada „România și Bugaria”.  Cu o UE din ce în ce mai ostilă președintelui Trump, cel care a amenințat Europa cu introducerea vizelor, România a pus „placa pe valul” acestei noi conjuncturi, ducându-se nu numai să-i ia scamele lui Trump de pe umerii săi narcisici, dar și cu temele făcute (un buget pentru Apărare de peste 2%) și un președinte mai înalt decât președintele Trump. Ceea ce l-a pus pe „Mister Orange” în postura de a arăta sutelor de milioane de oameni, care s-au uitat la cei doi lideri, cum își laudă America cel mai fidel aliat al său din lume. România intră astfel în categoria „first tier”, adică cu un statut de partener mondial al Casei Albe. 

REACȚIE Tatăl Valentinei, femeia ucisă de iubit și aruncată în Olt, copleșit de durere: „El o să vină acasă. Pe fata mea n-o mai aduce nimeni înapoi”

16:13

CONTROVERSĂ Curtea de Justiție a Uniunii Europene a respins cererea Poloniei de suspendare temporară a aplicării acordului cu blocul Mercosur. Ce argumente aduce instanța de la Luxemburg

16:12

Un câștig net pentru imaginea României in lume, dar și un avantaj decisiv pentru un nou mandat al actualului președinte. Care, după întâlnirea cu „noul lider al lumii libere”, Macron, acest Napoleon al IV-lea al celei de-a cincea Republici franceze, și cu „șefa Europei”, Angela Merkel, se poate considera câștigătorul celui de-al doilea mandat al său prezidențial, în condițiile in care este aproape imposibil ca un contracandidat de „talie mare” să poată apărea în următorii doi ani. Și ce-și poate dori un președinte mai mult decât un al doilea mandat?! Asta, în timp ce, „America first” în politica noastră externă nu se potrivește însă și cu investițiile SUA în România, unde „partenerii strategici” nu dețin loc pe podium, primele patru țări ca „amount” investițional fiind Olanda, Austria, Germania și Franța.

3. Că Boureanu s-a afirmat în țara noastră ca un băiat violent, delabrat și cu probleme matrimoniale, asta o știau și cei care nu se uită la teve. Dar să faci o „victorie” personală a Ministerului de Interne din cei șapte dinți lipsă din gura celui pe care Tăriceanu l-a denumit „muci în freză”, pe vremea când erau colegi de partid, mi se pare o intoarcere la mândria proletară a Miliției in lupta cu vagabonzii fără  în câmpul muncii. 

Că Boureanu este un individ care și-a pierdut „axele axiologice” și psihologice este mai evident decât aparițiile Monicăi Tatoiu în breaking news-uri, dar începem să ne-ntrebăm dacă morala publică va trece vreodată de sindromul endemic #bapamătii. Când însuși cel mai scriitor dintre polițiști, de la Vochină-ncoace, Godină cel fără de tihnă, face apologia colegilor săi mardeiași de dubă, atunci să nu ne mai stupefiăm că doamna Dan a ieșit bine la evaluarea dragneogetică.  

4. Grindeanu este cel mai stupid premier pe care l-a avut PSD-ul de la originile sale controlate încoace. Un om de care nimeni nu auzise în afara județului Timiș, apărut din pălăria celui mai autocrat și înjurat lider PSD al momentului, premierul României conduce cel mai slab guvern PSD din istoria acestui partid. Situația absurdoidă în care un partid incearcă să-și dărâme după șase luni propriul guvern și nu poate decât printr-o moțiune de cenzură, care s-ar putea să nu treacă, arată nu numai precaritatea intelectuală acestui partid, dar și o situație unică la nivel mondial. Oricât de #puiemonta ai fi strigat la viața ta, trebuie să recunoști azi, nu numai că guvernul Ponta, în materie de performanță, a fost unul „iluminist” pe lângă guvernul Grindeanu, dar și că Victor Ponta avea dreptate când zicea deunăzi pe Facebook: 

„Cine are ochi si urechi trebuie sa înțeleagă că PSD are o problema gravă cu modul în care Conducerea centrală ia decizii și acționează. Cine tace de „teama” să nu se supere „Șeful” va păți ca la Târgu Jiu! Din păcate.”(Tg Jiu este locul unde PSD câștigă de 15 ani alegerile. Acum, in 2017, le-a pierdut la o diferență zdrobitoare in favoarea PNL). 

Având în vedere că programul cu care PSD a câștigat a devenit de nerealizat in spasmele interne de azi și cu cea mai anonimă echipă de ventriloci guvernamentali, reiterez profeția că PSD-ul nu va mai câștiga nici o campanie electorală următoare. Nici la Președinție, nici la locale, nici la generale. Nici dacă Dragnea aduce, după modelul Burleanu, un premier neamț în fruntea „naționalei guvernamentale”.