Bucureștii, între „noua Romă” și „a treia Romă”

Relațiile noastre istorice au fost cu Patriarhia Ecumenică din Fanarul Bizanțului și au rămas cum au fost.

Patriarhul Kiril vine săptămâna viitoare la București nu ca un stăpân, ci ca întâistătătorul unei Biserici-surori, coliturghisitor al dumnezeieștilor Taine ale lui Hristos, dar mai ales ca mesager al puterii seculare.  

Contextul oficial e acesta: „manifestările religioase și culturale prilejuite de hramul Catedralei Patriarhale, în contextul Anului Comemorativ dedicate apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului și al aniversării a zece ani de patriarhat ai Preafericitului Daniel”.

Înțeleg că au primit invitații și Bisericile Serbiei, Bulgariei, Georgiei și Poloniei, dar au răspuns la cel mai înalt nivel numai Patriarhia Moscovei și a întregii Rusii, Biserica Albaniei (desființată în vremea comunismului) și Biserica Ținuturilor Cehe și a Slovaciei.

ȘOCANT Imagini cu clipele de teroare pe care le-a trăit un călător care aproape a fost împins în fața trenului de un alt bărbat

23:25

ȘTIINȚĂ Descoperirea uluitoare a fizicienilor: structura care se mișcă mai repede decât lumina

22:48

Nu știu de ce nu va veni întâistătătorul ortodox al Poloniei, dar vlădicii Serbiei, Bulgariei și Georgiei nu fac un pas fără blagoslovire rusească (ultimele două Biserici au boicotat, alături de patriarhia de la Moscova sinodul panortodox din Creta, de anul trecut).

Preafericitul Kiril se bucură nu doar de puterea rangului său eclesiatic, ci și de imensă putere lumească, obținută de la Vladimir Vladimirovici Putin, în schimbul ungerii sale cu mirul țarilor. „Sfânta Rusie” funcționează în tandemul Putin-Kiril, care cântă împreună simfonia Puterii. Patriarhul Moscovei și al Întregii Rusii l-a ridicat simbolic pe Președinte în tronul împăraților Bizanțului, la Muntele Athos, în mai anul trecut, consfințind Moscova ca a treia Romă, sub privirile aprobatoare ale monahilor Sfântului Munte certați cu Constantinopolul, noua Romă.

Ce poate Patriarhul Kiril să ne spună despre „apărătorii Ortodoxiei în timpul comunismului”? Ce a avut de spus a spus din rărunchi: cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului XX a fost prăbușirea comunismului.  

Patriarhul Moscovei și al Întregii Rusii vine la București să negocieze. Ne va oferi ceva și va cere altceva, mai important, la schimb. Nu vine la București în plimbare pastorală, ci cu un scop politic bine ticluit la Kremlin, pe care curând îl vom afla.
Din fericire, Kiril va avea aici un interlocutor greu de snobat. Îl cunosc pe Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române și depun mărturie că e teolog subtil și un negociator redutabil. Știu că va dialoga de la nivelul de cea de-a doua autocefalie ca număr de credinciși și că va invoca spinoasele probleme canonice din Basarabia și nordul Bucovinei.

Între „noua Romă” și „a treia Romă”, Ortodoxia noastră poate fi o punte a păcii.
Chiar dacă Preafericitul Kiril e primul Patriarh rus care ne vizitează după căderea comunismului, între cele două Biserici au circulat, în toată această perioadă, emisari. Unul dintre aceștia e „ministrul de Externe” al Bisericii Ortodoxe Ruse – eruditul, machiavelicul mitropolit Ilarion Alfeiev.

Nădăjduiesc ca vizita Patriarhului Kiril să-l pună, în sfârșit, pe Preafericitul Daniel în adevărata, strălucitoarea sa lumină de care România are atâta nevoie.