O palmă dată la ONU Americii lui Trump. România nu putea decât să se abțină

Dinspre partea sa, premierul Benjamin Netanyahu a înroșit telefoanele conversând cu lideri ai lumii, în speranța că îi va convinge, cu farmecul său, cu promisiuni și amenințări subtile, să nu voteze rezoluția care amenda decizia-dictat din 6 decembrie a președintelui Trump, respectiv recunoașterea unilaterală  a Ierusalimului drept capitală indivizibilă a Israelului.  

Și, cu toate acestea, decizia Adunării Generale a fost zdrobitor împotriva deciziei americane privind statutul Ierusalimului: 128 de voturi împotrivă, doar 9 voturi pentru, 35 de abțineri și 21 de absenți.

O palmă dată Americii! Nu Israelului, împotriva căruia au fost redactate sute de rezoluții, nici una respectată.

Cum ar fi putut vota România? Dacă ar fi să ținem seama de explicația Ministerului Afacerilor Externe, ar fi trebuit să votăm împotrivă, împreună cu greii Uniunii Europene (din 28, 22 de țări membre ale UE au votat în bloc contra demersului Statelor Unite). Argumentele acestora sunt și argumentele MAE – „implementarea , Israel și Palestina, care să co-existe în pace și securitate” și „momentul în care ar trebui manifestată prudență”,  atâta doar că momentul acesta nu a fost ieri, la promovarea rezoluției, cum susține dimplomația de la București, ci pe 6 decembrie, când Donald J. Trump a comunicat, unilateral, decizia-dictat.

CINEMA Cum arată, în prezent, casa din „Singur acasă”. A fost complet renovată la interior

18:48

AUTO Italia sare în ajutorul șoferilor: Dacă stai cu 10 minute mai mult în trafic, pe drumurile cu taxă, vei primi banii înapoi

18:36

România s-a aflat, ca de obicei, între ciocan și nicovală sau, mai precis, între două luntri, unde – abținându-se de la vot – a și rămas. Dacă ar fi votat alături de Franța și Germania, și-ar fi supărat partenerul strategic, Statele Unite. Dacă ar fi votat de partea Statelor Unite, Israelului, Palau-ului, Toto-ului, Nauru-ului și a celorlalți patru, și-ar fi supărat partenerii din UE. Așa că a trebuit să voteze cu ceilalți 34, între care Cehia (al cărei premier a fost prelucrat ieri dimineață de Netanyahu), Polonia, Ungaria (Grupul de la Vișegrad fără Slovacia, care a votat cu țările UE), Canada și Mexic, vecinii Statelor Unite, Buthan, Benin, Tuvalu, Vanuatu etc.

Ce urmează după acest vot? Represaliile împotriva celor 128, veți spune. Nu împotriva tuturor. Țări ca Arabia Saudită sau Emiratele Arabe Unite, de pildă, n-au putut vota, din pricina presiunilor populare, altfel decât împotriva Americii, deși cunoașteau planul Trump în legătură cu Ierusalimul și l-au sprijinit discret (e un fel de a spune, în Orientul Mijlociu nici un secret nu poate fi păstrat mai mult de trei zile).

Ce urmează în jocul geostrategic? Mutarea Rusiei.