Poliția anticorupție recomandă punerea sub acuzare a premierulului pentru mită, fraudă și abuz de încredere. Netanyahu: Într-o democrație, recomandările astea nu înseamnă nimic!

Poliția anti-corupție, Lahav („Flacăra”) 433, s-a ținut de cuvânt și,după mai bine de un an de investigații, în această seară, în jurul orei 20, și-a făcut cunoscute  recomandările.

Lahav 433 consideră că sunt suficiente dovezi pentru a recomanda Procurorului General Avichai Mandelblit ca prim ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu, să fie pus sub acuzare pentru luare de mită, fraudă și abuz de încredere în cele două dosare în care a fost anchetat: Cazul 1000 și Cazul 2000.  Alături de premier, mai sunt acuzați Arnon Mozes, directorul cotidianului marelui cotidian Yedioth Ahronoth („Ultimele știri”)  – în Cazul 2000 – și, în Cazul 1000, Arnon Milchan, miliardar și producător de film (el a finanțat, între altele,  „Once Upon a Time in America”, „Pretty Woman”, „JFK”, „Natural Born Killers”,  „L.A. Confidential”, „Mr. and Mrs. Smith”).

Din acest moment, decizia de a înainta dosarele Justiției  stă în mâna Procurorului General. Acesta urmează să ia o decizie în termen de câteva luni.

VIDEO EXCLUSIV După 5 ani cu Nicușor Dan la primărie, bucureștenii speră ca noul primar să se țină de cuvânt: „Să ne dea căldură și apă caldă. Ne-am săturat de promisiuni”

06:00

1 AN DE LA ANULARE 5 decembrie. Ziua dinaintea „furtunii politice”. Mesaj-cheie al secretarului de stat american Antony Blinken, miting anti-Georgescu și pro-Europa în Piața Universității

06:00

Repet foarte pe scurt. Cazul 1000 se referă la faptul că Netanyahu ar fi acceptat cadouri exorbitante de la cunoștințe foarte înstărite pentru a le promova interesele. În Cazul 2000 e vorba despre propunerea făcută șefului Yedioth Ahronoth ca, în schimbul revizuirii liniei publicistice ostile premierului, să îi ofere o mărire de tiraj, în detrimentul Israel Hayom („Israelul azi”), cotidian gratuit, cu cel mai mare tiraj, sponsorizat de magnatul cazinourilor, Sheldon Adelson, întru preamărirea lui Netanyahu. (Pe bună dreptate, afacerea l-a cam supărat pe Adelson (marele sponsor și sfătuitor al președintelui Donald J. Trump) și în consecincu  relațiile cu premierului s-au răcit, nu însă și râvna de a-l elogia a redactorilor publicației).

Poliția anticorupție a anunțat că, în primul dosar, există dovezi care conduc la faptul că prim ministrul Israelului și-a folosit poziția și influența pentru a oferi avantaje cunoscuților săi, primind în schimb favoruri diverse, de la bani (în total aproximativ un million de shekeli, adică echivalentul a vreo 230.000 de euro – o nimica toată comparativ cu mizele corupției politice din România), trabucuri cubaneze, șampanie, bijuterii.

La nici o oră după ce Lahav 433 a concluzionat că prim  ministrul „a acționat împotriva interesului public”, Netanyahu s-a adresat cetățenilor israelieni, decarând că nu va demisiona, ci va continua să conducă țara, responsabil și loial, așa cum a lucrat pentru o viață întreagă, că tot ceea ce a făcut n-a fost pentru niște trabucuri oferite de prieteni, nici pentru notorietate media, ci de dragul patriei. „Sunt convins că adevărul va ieși la lumină și sunt, de asemenea, convins că voi câștiga din nou încrederea voastră în următoarele alegeri (…). Aceste recomandări nu înseamnă nimic într-o societate democratică”, a mai spus. Această din urmă frază e sfidătoare de-a dreptul, departe de formula benignă pe care a folosit-o până de curând  – „nu va fi nimic, pentru că n-a fost nimic”…