Iohannis, mascaronul de la prora României

Scriam, zilele trecute, că (așa cum o dădeau sursele) președintele României va fi prezent la Conferința de Securitate de la Munchen. Am dezinformat. Mi-am făcut iluzii. Îmi cer iertare.

În agenda încărcată a președintelui Klaus-Werner Iohannis, din 15 februarie (când a susținut conferința de presă în care a lansat sintagma epică „niște penali”) până pe 20 februarie (când, la ora 15, e prevăzută „Primirea magistraților absolvenți ai Institutului Național al Magistraturii”) nu apare nimic. Pentru cei care îi consultă agenda zilnic și chiar de mai multe ori pe zi când nu le vine să-și creadă ochilor, astfel de spații albe nu sunt o noutate,  apar îngrijorător de frecvent, încât sentimentul acut este că România are un Președinte part-time. Nemaivorbind despre desele „vizite private”, cum le numesc scriitorii de comunicate ai Cotrocenilor, care nu îndrăznesc să le spună pe nume – „vacanțe” –  și nu le anunță, cum se întâmplă în democrațiile de pretutindeni, decât când nu mai au încotro, atunci când apar instantaneele de prin insule exotice și te miri de pe unde.

La Forumul Economic Mondial de la Davos de luna trecută România n-a existat, deși am sperat până-n ultima clipă că Președintele va ajunge acolo, fiindcă stațiunea are excelente pârtii de schi.

EXCLUSIV Cristoiu, necruțător în cazul ascensiunii Sandei Nicola în PNL: Dacă voia politică, de ce n-a rămas în partidul lui Geoană?

12:30

REACȚIE Fostul președinte Igor Dodon susține că numirea lui Claudiu Năsui în Guvernul de la Chișinău ar fi un pas spre anexarea Republicii Moldova la România

12:29

Nici acum, la Conferința de Securitate  (care a început pe 16 februarie și se termină mâine), președintele Iohannis n-a găsit de cuviință să participe (fusese la München, în urmă cu vreo două săptămâni, la shopping). I s-a părut prea destul că se află oricum acolo ministrul Apărării, un straniu antropolog Mihai Fifor, plantat la MApN fiindcă, în urmă cu vreo doi ani, a fost refuzat de Cotroceni pentru fotoliul de la Transporturi, pe motiv că nu poseda experiența necesară gestionării unui domeniu atât de complex.   

În capitala Bavariei, se adună în fiecare an pe vremea asta elitele, demnitari și experți, ca să discute aprofundat politicile de securitate, crizele și conflictele de pe glob. (Am înșirat, în textul din 9 februarie o listă întreagă de personalități prezente la Conferință). La München, ca la Davos, nu doar dezbaterile oficiale sunt importante, ci și convorbirile în marja reuniunii, așa-numitele bilaterale, astfel încât un lider iscusit se poate întoarce acasă cu tolba plină. Fie și numai titlul din 2018 – To the Brink – and Back? (Până la abis – și înapoi?) – sau Raportul preliminar puteau stârni unui om cu o misiune curiozitatea îngrijorată și dorința imperioasă de a se afla acolo.  

Klaus-Werner Iohannis e însă superior detașat nu doar de ceea ce se petrece pe scena publică românească, ci și de ceea ce se petrece pe scena internațională. Cum ar putea fi altfel fără un Proiect de țară – pe care l-a promis, fixându-și singur ca termen de finalizare octombrie 2017. E imposibil să te miști pe marea învolburată a lumii noastre fără busolă.

Ce e un mascaron? E un ornament imens montat la prora navelor vechi, o sculptură din lemn, reprezentând un personaj mitic, ori întruchiparea vreunei virtuți, fără alt rost decât estetic.

Președintele bine făcut Klaus-Werner Iohannis e mascaronul de la prora României.