Președintele Trump către președintele Iohannis: Nu mă căuta, o să te caut eu!

Emoție mare pe ambii versanți ai propagandei de la București: președintele Statelor Unite i-a scris președintelui României!

Și-a aruncat din cârcă Donald J. Trump toate problemele lumii, toate încurcăturile lui, l-a dat încolo de tweetuit, s-a așezat în celebrul fotoliu din Biroul Oval și… și-a aprins un trabuc, era să zic. No. S-a gândit la prietenul său Klaus Iohannis, din țara aceea, mică, dar agitată, cu capitala la Budapesta, cu resurse de gaze naturale în Marea Neagră. S-a gândit la clipele minunate petrecute impreună pe peluza Casei Albe, în iunie anul trecut.

Și tot gândindu-se Trump așa – între timp, o haită de consilieri rupeau clanța cu probleme minore, cum ar fi războiul și pacea, vicepreședintele Mike Pence forța cercevelele, făcându-i semnne disperate că a întârziat la brunch-ul cu rugăciune al evangheliștilor, John Bolton, consilierul pe probleme de Securitate Națională agita cu furie ciornele unor amenințări cu foc – i-a venit o idee: să-i scrie președintelui Iohannis.

CONTROVERSĂ Sanda Nicola, fost jurnalist, susținătoarea lui Geoană la prezidențiale și candidată pe listele Partidului România În Acțiune, adusă direct la șefia organizației PNL Sector 2. Cum explică Bolojan numirea și ce controverse ascunde biografia noii liberale

16:12

DEZVĂLUIRI George Simion a ajuns în SUA: Nu mi-a anulat nimeni viza de Statele Unite. Românii își decid singuri soarta, care va fi alături de SUA

15:57

I-ar fi spus multe, dar nu știa cu ce să înceapă…

Mă puteți acuza de ticăloșie, dar nu mă jigniți bănuindu-mă de naivitate.

Scrisoarea lui Trump către Iohannis ar fi receptată, poate, ca o ofensă, dacă președintele nostru ar da mai des pe la Cotroceni. Din fericire, între un concediu și o vacanță, se adună un vraf de scrisori pe care să vrea și nu le poate citi între o vacanță și un concediu.

Ce spune Trump (mai exact, cel care a redactat rândurile pe care le-a semnat întâiul lider al lumii): n-am putut avea în iulie bilaterala promisă, în marja Summitului NATO de la Bruxelles, au fost alții mai importanți cu care a trebuit să mă întâlnesc. N-o să ne vedem față către față nici peste unsprezece zile, la Adunarea Generală ONU, dar nu deznădăjdui, o să-ți comunic la momentul potrivit când.

Depeșa (nu cred că are lungimea unei scrisori, ci mai degrabă concizia unei telegrame) pare a fi răspunsul negativ la o solicitare de întrevedere.

Mesajul acesta succint de la Washington e, de fapt, o agregare de mesaje. Nici nu vreau să mă gândesc cine i-a sugerat geniului stabil să-l semneze, în forma în care e scris: nu mă căuta, o să te caut eu când o să am chef sau timp destul. Cine i-a sugerat? Niște apropiați, ca să-l parafrazez pe Klaus Iohannis („niște evrei”).

Nu uit cât l-a gâdilat, cât l-a giugiulit diplomatic Trump pe James Ernesto Morales Cabrera, președintele Guatemalei, când acesta s-a repezit să mute primul ambasada de la Tel-Aviv la Ierusalim.

Aproape aș paria că la New York, peste nici două săptămâni, în marja Adunării Generale ONU, președintele Americii  va avea o călduroasă întâlnire bilaterală cu  Roch Marc Christian Kaboré, președintele  Burkinei Faso, care a promis ferm că mută ambasada la Ierusalim, doar că momentan nu-și poate lua ochii de la ceea ce pare a fi o lovitură de stat în desfășurare.

Zisa scrisoare a lui Donald J. Trump către Klaus Iohannis n-ar trebui să ne frustreze. Nu e adresată românilor. Chiar dacă avem ce merităm. Mai exact, referindu-mă strict la președintele României, n-avem. Să mă ierte, dacă vorbesc cu păcat și dacă strategia domniei sale este ca, în primul mandat, să se prezerve intens pentru al doilea.