6 luni de succes sau doar un eșec guvernamental (previzibil)?

România trebuie să găsească soluții pe termen scurt la problemele dificile cu care se confruntă în prezent Uniunea Europeană și fără a le exporta pe cele interne, cu atât mai mult cu cât 2019 este anul alegerilor europarlamentare și al alegerii unui nou președinte al Comisiei Europene. Iar agenda publică electorală ce va influența configurația Parlamentului European în mai 2019 este destul de nefericită: crize financiare, mișcări anti-migraționiste, anti-europene, populiste, mișcări de stradă plus efectele economice, politice și sociale ale ieșirii Marii Britanii din UE la 29 martie 2019.

De aceea, sarcina diplomației, a Guvernului și a Președinției României se anunță deloc ușoară. Un principal motiv ar fi lipsa majoră de experiență a României (în special la nivelul aparatului politic și administrativ intern) în gestionarea afacerilor europene la nivel european, față de celălalte state membre UE ce au mai deținut acest rol până acum.

CONTROVERSĂȘirul nesfârșit de jigniri și scandaluri în care a fost implicat jurnalistul interzis de Nicușor Dan la Cotroceni, deși l-a susținut pe actualul președinte să obțină mandatul. Tudor Chirilă, care a întors la rândul său armele, sare în apărarea acestuia și lansează un nou val de acuzații la adresa lui Nicușor Dan

19:58

VIDEODupă Craiova, și Sibiul a inaugurat Târgul de Crăciun din 2026. Cât costă un pahar cu vin fiert, plăcintele voievodale sau o tură cu roata panoramică

19:58

Este greu să-mi imaginez cu cât succes vor coordona și prezida reuniunile ministeriale ce vor urma actualii membri ai Guvernului Dăncilă, împreună cu aparatele interne din ministere. Sau cum vor reuși prin negociere să convingă miniștrii din statele UE să ajungă la un numitor comun pe dosarele politice în lucru. Se consideră chiar, conform site-ului oficial, că în următoarea perioadă vor avea loc peste 150 de grupuri de lucru, cu discutarea a circa 200-300 de dosare legislative pe parcursul a peste 1500 de întâlniri formale și informale.

Poate și de aceea, în anul 2009, Consiliul Uniunii Europene, întrevăzând posibilitatea apariției unor astfel de slăbiciuni, a decis că pentru a avea continuitate în decizii și în soluționarea dosarelor, Președințiile Consiliului UE să fie grupate și organizate în Trio-uri pentru perioade fixe de 18 luni, câte șase luni fiecare stat membru – ultima grupare de state fiind formată de Estonia, Bulgaria și un stat membru cu experiență – Austria, Pentru perioada 2019-202, grupul României este format cu Finlanda și Croația.

Și dacă această lipsă a calității administrație românești poate fi discutabilă, în funcție de taberele politice, disputele interne pot aduce prejudicii de imagine mult mai mari României și indirect Uniunii Europene. Cazul Președinției Republicii Cehe în 2009 a rămas în istoria organizării unor astfel de evenimente: Cehia, confruntându-se atunci cu o cădere a Guvernului la mijlocul celor 6 luni de președinție, cădere ce a generat un haos la nivel politic și administrativ.

Așadar, este legitim să ne întrebăm și să ne preocupe cum poate România să aducă consens și progres în cadrul Uniunii, atâta timp cât discursul guvernanților români este unul populist, de multe ori îndreptat împotriva Uniunii, cât timp între președintele Iohannis și coaliția de guvernare se poartă un război neîntrerupt sau continuă criticile, plus ignorarea de către politicienii de la guvernare a recomandărilor unora dintre cele mai importante instituții la nivel european – Comisia Europeană, Comisia de la Veneția, Parlamentul European.

Amintind de întâmplarea Cehiei, nu imi pot imagina un scenariu asemănător: cum ar rezona Europa la o atât de dorită și posibilă (în ignoranța unor politicieni) acțiune de suspendare a președintelui Klaus Iohannis pentru înaltă trădare fix în mijlocul deținerii României a Președinției Consilului UE?

Dar un astfel de scenariu nu e posibil. Preferabil și încântător ar fi dacă România, prin fiecare cetățean al ei ar gândi, respira și acționa ca niște adevărați europeni ce suntem. Încă.

Ce reprezintă Președinția Consilului Uniunii Europene?

Consiliul UE este format din miniștri celor 28 de state membre, care se întâlnesc în mod regulat, pentru a discuta, negocia și adopta legislația europenă, împreună cu Parlamentul European; de a coordona politicile statelor membre în domenii specifice precum cele economice și bugetare, educație, forță de muncă, cultură, tineret și sport; de a defini și pune în aplicare politica externă și de securitate; de a încheia acorduri internaționale (acordând mandat Comisiei Europene) și de a adopta alături de Parlamentul European bugetul Uniunii Europene.

Președinția Consiliului organizează și prezideză ședințele/ întâlnirile grupurilor de lucru cu obligația de a avea un rol neutru, de mediator, neputând favoriza propriile opțiuni de politici europene. Asta neînsemnând totuși că nu își poate împinge în negocieri agenda proprie sau prioritățile asumate.

Prioritățile României pentru perioada Președinției

Conform celor asumate de Guvern, prioritățile României sunt împărțite în patru arii tematice: „Europa convergentă”, „Europa siguranței”, „Europa, actor global” și „Europa valorilor comune”.

Fiecare arie/ pilon acoperă o serie de obiective de la avansarea procesului de negociere privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, la facilitarea operaționalizării Parchetului European sau promovarea combaterii dezinformării online și a știrilor false, inclusiv prin ameliorarea educației în domeniul mass-media și dezvoltarea de mecanisme europene care promovează bunele practici în combaterea dezinformării.