Ultimul banc cu Donald Trump

Se spune că politica – a constatat, la vremea lui, președintele Reagan – „e a doua cea mai veche meserie din lume. Încep să realizez că e izbitor de asemănătoare cu prima”.

Ronald Reagan a fost autorul unor ziceri memorabile, dintre care prima în topul meu e următoarea: „Nu sunt îngrijorat în legătură cu deficitul. E destul de mare să-și poarte singur de grijă”.

Anecdotele cu Bill Clinton sunt aproape la fel de multe precum cele care îl au ca erou pe George W. Bush. Clinton însuși a încercat să fie (auto)ironic în câteva rânduri: „A fi președinte e ca și cum ai conduce un cimitir. Ai o mulțime de oameni sub tine și niciunul nu te ascultă”.

REACȚIE Siegfried Mureșan critică demersul AUR de a-l suspenda pe Nicușor Dan: „Amenințarea cu suspendarea nu poate fi un joc politic al unui partid”

11:10

COMUNICAT Philip Morris International și Maestrul Andrea Bocelli prezintă „Believe. Further” O nouă platformă de dialog între două voci unite

11:01

Gluma clasică americană despre politicieni e asta: într-o noapte târziu, pe o stradă lăturalnică, un tâlhar cagulat îi pune pistolul în coaste unui trecător. „Dă-mi toți banii tăi!”. Indignat, omul îi răspunde „Nu poți face asta. Sunt congresman!”. „În cazul ăsta, dă-mi toți banii mei!”.

Ultimul banc despre Donald J. Trump (deși, dacă mă gândesc mai bine, ținând seama și de frenezia sa divulgatoare, poate că nu e un banc): ca să nu le poată dezvălui Președintele pe Twitter, Pentagonul a schimbat codurile nucleare, extinzându-le la peste 140 de caractere…