Membrii biroului electoral de secție vor afla cum a votat fiecare alegător – APADOR-CH

„Se pare că, de această dată, membrii biroului electoral de la secția de votare vor ști cum a votat fiecare. Nu, nu se vor uita în cabina de vot în momentul ștampilării, ci, mai înainte de asta, la numărul de buletine de vot primite de fiecare votant. Astfel, vor înțelege imediat de partea cui (putere sau opoziție) a votat fiecare: dacă a primit 1 buletin de vot = votează cu puterea, dacă a primit 3 buletine de vot = votează cu opoziția. Cum se va face asta? Foarte simplu. Avem simultan, în aceeași zi, la aceleași secții de votare și la aceleași birouri electorale, două feluri de vot: pentru europarlamentare și pentru referendum. Votul pentru europarlamentare se face pe un buletin de vot, iar cel pentru referendum pe 2 buletine de vot (câte un buletin pentru fiecare dintre cele 2 întrebări puse la referendum). Referendumul este susținut de opoziție și criticat, mai mult sau mai puțin voalat, de putere”, transmite Georgiana Gheorghe, director executiv APADOR-CH, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

Reprezentanții APADOR-CH arată că, pentru ca referendumul să fie valabil, este absolut necesar ca minimum 30% dintre alegători să participe la el.

NEWS ALERT Radu Oprea critică Programul de guvernare Mureșan și este sigur că unii miniștri nu înțeleg ce au scris

13:25

POLITICĂ Petrișor Peiu reamintește cum a căzut Guvernul Bolojan: „Au votat peste 280 de deputați și senatori. Kimberly Ann Guilfoyle nu se află printre ei”

13:20

„Adică, să accepte/să nu refuze cele 2 buletine de vot pe care se află cele 2 întrebări puse la referendum. Orice acceptare de a vota la referendum înseamnă, în primul rând un sprijin pentru referendum, întrucât astfel se ajută la realizarea cvorumului de participare de minimum 30%. Din experiența referendumurilor trecute, marea majoritate a celor care au luat parte la referendum au votat „da”. Singura problemă a fost că, de cele mai multe ori, votanții nu au fost suficient de mulți pentru a se realiza cvorumul. Deci, dacă se realizează cvorumul, referendumul va trece (voturile „da” fiind dominante), așa cum ne învață statistica. Alegătorul se va prezenta, la secția de vot, în fața unui birou electoral care este comun pentru europarlamentare și pentru referendum. La birou, pentru a ști câte formulare să-i înmâneze, alegătorul va fi întrebat dacă votează atât pentru europarlamentare, cât și pentru referendum sau doar pentru una dintre aceste variante. Dacă alegătorul va zice că votează doar pentru europarlamentare, e clar. Adică, nu vrea să asigure cvorumul pentru referendum, deci e cu puterea. Dacă răspunde biroului că votează și pentru europarlamentare și pentru referendum, e clar. Vrea să asigure cvorumul pentru referendum, deci e cu opoziția. Elementar, dragă Watson, nu-i așa?”, potrivit sursei citate.

APADOR-CH avertizează că membrii biroului electoral de secție vor cunoaște opțiunile politice și modul în care a votat fiecare alegător, în funcție de opțiunea exprimată în fața acestui birou: de a participa sau nu la referendumul care se desfășoară simultan cu europarlamentarele.

„Cine face efortul să vină până la secția de votare și, dacă tot a venit până acolo, nu vrea să participe la unul dintre cele 2 feluri de alegeri, de exemplu, la referendum, e clar împotriva acelui fel de alegeri și, logic, împotriva celor care-l susțin (opoziție); deci, e un votant al puterii. Și viceversa. Probabil că alegătorii nu vor fi însemnați cu creta pe spate, ca în trecut, dar ce liste exacte cu votanți pro sau contra putere sau opoziție vor putea face membrii birourilor electorale de secție. Liste care vor ajunge la partidele din care fac parte membrii birourilor. Și, tot așa, mai departe. Se mai poate vorbi despre garantarea secretului votului, în aceste condiții? Evident că nu. Când a acceptat posibilitatea ca referendumul să se desfășoare simultan cu alegerile europarlamentare, Curtea Constituțională nu s-a gândit că astfel deschide calea spre compromiterea secretului votului. Sau, poate că secretul votului a devenit vetust. Mai are cineva ceva de ascuns într-o societate transparentă ca a noastră? Mai e nevoie de vot secret, de viață privată, de intimitate? Noi credem că da și că, odată pierdute, aceste valori vor fi foarte greu spre imposibil de recuperat”, se mai arată în comunicatul de presă remis MEDIAFAX.

Reprezentanții APADOR-CH spun că existau și două soluții:

– Eliminarea cvorumului de la referendum. Astfel, de exemplu, neparticiparea la referendum nu ar mai fi avut semnificația unei acțiuni împotriva referendumului și nici participarea nu ar mai fi avut semnificația unui sprijin pentru referendum, deoarece ar fi ieșit din discuție problema asigurării cvorumului. De altfel, Comisia de la Veneția chiar a recomandat expres eliminarea cvorumului de la orice referendum. Tocmai din aceste motive. A se vedea pct. 7 al Codului de bune practici în materie de referendum, din 2007;

– Înființarea unor birouri electorale separate, care să funcționeze cel puțin în camere separate din același imobil (dacă nu puteau fi alocate imobile separate), în fața cărora alegătorul să se prezinte, separat, pentru europarlamentare și pentru referendum. Astfel s-ar fi redus substanțial posibilitatea ca membrii birourilor electorale să identifice persoanele care s-au deplasat la secție pentru un vot și au refuzat să participe la celălalt vot.

Potrivit APADOR-CH, în condițiile date, însă, alegerile europarlamentare care au loc simultan cu referendumul și în fața aceluiași birou electoral nu se desfășoară în condiții care să garanteze secretul votului.

„Modul de organizare a acestui simultan electoral garantează, voit sau nu, violarea secretului votului. Problema e că avem în art. 389 Cod penal infracțiunea de violare a confidențialității votului. Astfel, art. 389 Cod penal prevede că violarea prin orice mijloace a secretului votului se pedepsește cu amendă. Dacă fapta a fost comisă de un membru al biroului electoral al secției de votare, pedeapsa este închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă și interzicerea exercitării unor drepturi. Ce mai putem face acum? Suspendăm un articol din Codul penal pe durata zilei de 26 mai 2019? Pe termen ceva mai lung ar fi o soluție: să facem legi mai bune și să luăm decizii mai bune, ținând cont, de la început, de toate consecințele pe care le-ar putea avea”, potrivit sursei citate.