Cu ce Avocat al Poporului ne mai pricopsim?

„Rețineți aspectul ăsta, că vă interesează. Puneți-vă în mișcare, # Rezist, tot ce vreți, și veți găsi pe cineva care să corespundă cerințelor, cu nu știu câte stele, mai puține, mai multe, din nu știu ce partid, să vă facă ce vă dorește. Am încheiat cu capitolul ăsta. Stați liniștiți, de ce vă grăbiți?”, V. Ciorbea, 21 feb. 2019.

Cum opoziția nu va avea o majoritate parlamentară nici după era „post Dragnea”, sigur ne vom alege cu un alt „avocat” de casă, pregătit să facă jocurile alianței. Negocierile vor fi făcute pe repede înainte fără a ne face entuziaști pe noi – cetățenii, și ignorând din nou  recomandarea Comisiei Europene din anul 2012, din raportul Mecanismului de Cooperare și Verificare:

FLASH NEWS Udrea publică poze cu Ilie Bolojan pe care acesta le-ar vrea uitate și-i reamintește că fost cândva partener cu PSD chiar dacă acum încearcă să ascundă asta

23:03

FLASH NEWS Vucic a anunțat că va demisiona din funcția de președinte după convocarea alegerilor pentru Parlamentul Serbiei

23:02

„Autoritățile române trebuie să asigure independența Avocatului Poporului și să numească în funcția de Avocat al Poporului o persoană care să se bucure de sprijinul larg al diferitelor partide și care va avea capacitatea să își exercite efectiv atribuțiile legale în deplină independență.”

Sper să mă înșel și…

Conducerea PSD-ALDE, cu implicarea opoziției, să-și arate disponibilitatea de a rediscuta actualul mecanism de numire al Avocatului Poporului de către cele două Camere Parlamentare. Să analizeze, în Comisiile juridice, cum să îmbunătățească acest mecanism astfel încât rezultatul chiar să reprezinte garantul independenței și eficienței instituții.

Să conștientizeze că e nevoie de o persoană cu predispoziție la dialog, echidistantă și cu experiență profesională dovedită, chiar dacă ar avea afinități social democrate. În ton cu efectul alegerilor din 26 Mai, să ne anunțe că noul Avocat al Poporului nu va fi un gropar instituțional. Oare este plauzibil?!

Situația actuală.

Totuși, momentul de acum, așa cum arată tabloul politic, este unul propice dialogului. Tema poate fi discutată de către partide și președinte – dacă sunt necesare modificări constituționale sau doar ici și colo în legislația aferentă, și poate fi chiar inclusă în așa zisul Pact pentru Justiție.

Dacă nu se obține un consens, subiectul se poate amâna până în iarnă folosind din nou instrumentul referendumului.

Momentan, chiar dacă Constituția așează instituția Avocatului Poporului în afara capitolelor privind autoritățile publice oferindu-i în acest fel independență juridică totuși, prin numirea și revocarea conducerii de către Parlament, această particularitate își cam pierde rostul. 

Așadar, înainte de o numire, trei aspecte merită a fi luate în considerare: trecutul instituției, eficiența instituției din perspectivă legislativă și modul de numire.

Trecutul. Din 1997 și până în prezent, 7 persoane desemnate politic au reprezentat Avocatul Poporului. Dintre acestea, nici una nu s-a făcut remarcată în mod pozitiv ci, mai degrabă negativ sau ascunzându-se în ceață. Cu toate că au fost numite de majorități parlamentare și știind că legea aferentă este slabă, au preferat să se izoleze și să nu intre în dispute constituționale.  

Eficiența. La nivel de creștere a eficienței și transparenței instituționale, legislația – rămasă aproape neschimbată din 1997, necesită modificări profunde pentru a permite să-și recapete sensul: măsuri privind funcționarea administrativ-financiară, de întărire a forței juridice a recomandărilor, reglementarea termenelor de soluționare a petițiilor și majorarea termenelor în care Avocatul Poporului poate ataca la Curtea Constituțională o lege înainte de promulgare.

Cu privire la numirea și consolidarea independenței instituționale, există patru opțiuni propuse de către organizațiile APADOR CH și ActiveWatch încă din 2016: (1) să fie ales de către cetățeni și în anumite condiții și revocat; (2) să fie numit și revocat de către Președinte după consultarea Parlamentului; (3) să fie numit și revocat de către Parlament dar numai după obținerea unui aviz consultativ din partea Președintelui; (4) să fie numit de către Președinte, după consultarea Parlamentului și avizarea înainte a candidaturii de către Comisia juridică parlamentară.*   

Cu oricare dintre opțiunile de mai sus, am apropia instituția Avocatului Poporului de semnificația ei originală, de sorginte suedeză. Am înlocui măcar în atitudine și fapte cuvântul avocat cu mediator sau apărător al poporului.

Legea 35/1997, Art. 2. (1): Instituția Avocatul Poporului este autoritate publică autonomă și independentă față de orice altă autoritate publică, în condițiile legii. (2) În exercitarea atribuțiilor sale, Avocatul Poporului nu se substituie autorităților publice; (3) Avocatul Poporului nu poate fi supus niciunui mandat imperativ sau reprezentativ. Nimeni nu îl poate obliga pe Avocatul Poporului să se supună instrucțiunilor sau dispozițiilor sale.

Din (non) eficiența actuală și trecută, cât și din modul de numire actual este clar că procesul de selecție, numire și revocare a persoanei care reprezintă cetățeanul în raport cu administrația publică este deficitar, calitatea activității instituționale fiind directă cu calitatea personală. Iar calitatea profesională a lui Victor Ciorbea, Valer Dorneanu, Ioan Muraru, Gheorghe Iancu din trecut… lasă foarte mult de dorit.

*concluzii extrase din raportul redactat de către organizațiile APADOR-CH și ActiveWatch în anul 2015. Mai multe informații aici.

Foto: Mediafax Foto