Ce ne spune Iohannis? Că Statele Unite tratează cu teroriștii?

La ora când Klaus Iohannis transmitea condoleanțe familiei oficialului român care murise eroic în atac și însănătoșire grabnică românului grav rănit, atacul fusese revendicat de milițiile talibane. „Reiterez angajamentul nostru profund pentru combaterea terorismului la nivel international” își încheia comunicatul Președintele.

Teroriștii lași despre care vorbește Iohannis sunt talibanii cu care Statele Unite negociază la greu de luni de zile în Qatar, iar Statele Unite – se știe – nu negociază cu teroriști.

ULTIMA ORĂ Bilanțul persoanelor decedate din cauza cutremurelor din Venezuela a urcat la 589. Aproape 50.000 de oameni sunt încă dispăruți

16:08

VIDEO Horia Georgescu, fost șef ANI, îi taie elanul lui Fritz: „Degeaba merge la CEDO. E o păcăleală”

16:08

Povestea e veche în Afganistan, complicată și confuză. Facțiunile talibane consideră puterea instalată la Kabul – după invazia militară din 2001 care a pus capăt regimului lor – drept marioneta americanilor. Trupele NATO și civilii occidentali sunt, pentru ei, forțe de ocupație și aliați ai ocupantului. 

Talibanii seamănă teroarea de 18 ani. Atacurile se țin lanț pe întreg teritoriul țării, cu victim preponderant din partea localnicilor.

În noaptea de 2 spre 3 septembrie, s-a petrecut o acțiune concertată: porțile Green Village (un compus care găzduiește organizații internaționale și reprezentanțe ale unor agenții umanitare) au fost aruncate în aer de o mașină plină cu explozibil, condusă de un atentator sinucigaș. Imediat au intrat în luptă combatanții talibani, ținând complexul sub tir ore întregi. 

De ce tocmai acum, când negocierile de pace sunt în toi? Simplu: pentru talibani aceste atacuri reprezintă singura lor armă de negociere. Poate că nu întâmplător, când la porțile Green Village săreau în aer, televiziunea din Kabul transmitea un interviu cu Zalmay Khalilzad, negociatorul american pentru Reconciliere în Afganistan. Adică diplomatul din Departamentul de Stat, născut în Afganistan, de etnie paștună, care încearcă de un an de zile să ajungă la un acord cu talibanii, în cadrul convorbirilor desfășurate pe teren „neutru”, la Doha.

Acordul cu talibanii ar trebui să fie parte a tratului de pace în Afganistan, a cărui semnare s-ar putea realiza, în cel mai bun caz, după alegerile prezidențiale din 28 septembrie. Favoritul scrutinului e actualul președinte, alunecosul și ambițiosul Ashraf Ghani, care temporizează lucrurile pentru a-și asigura al doilea mandat.

Interesul electoral al lui Trump, reprezentat de Khalilzad, e de a-i aduce la aceeași masă verde pe reprezentanții autorităților și pe contestatarii lor, talibanii, ținându-și astfel promisiunea retragerii soldaților americani dintr-un teatru de operații peste care pare că nu se va lăsa cortina prea curând.

Negociatorul-șef al talibanilor, mulahul Abdul Ghani Baradar, care face drumuri și la Beijing, și la Moscova, caută să vândă cât mai scump americanilor promisiunea că nu va pactiza cu terorișii al-Qaeda și ISIS, ba mai mult, că va lupta cu ei, ca luceafăr al anti-terorismului, și îi va scoate din Afganistan.