„Democrația costă”. Cât plătește contribuabilul israelian

Aseară, jurnalul de la Canal 12 a început cu un reportaj care contrapunea subfinanțarea cronică a spitalelor din Israel – 120 la sută grad de ocupare, cu 500 de pacienți internați în permanență pe culoare – cu banii cheltuiți de Stat la fiecare scrutin, respectiv 3,8 miliarde de shekeli (echivalentul a 977.317.000 euro).

Zilele trecute, înaintea dizolvării Kneseetului se votase  un spor de 62 milioane de shekeli (15,945,700 euro) pentru alegerile din 2 martie. De ce un spor? Pentru că intervalul între scrutinul din 17 septembrie și cel care urmează e foarte scurt (cadența obișnuită fiind de patru ani), iar pentru viitoarele alegeri partidele nu sunt pregătite financiar. Campaniile electorale, în care se cheltuiește enorm, sunt susținute din fondurile partidelor (cotizații, donații) plus contribuția Statului.

Legea finanțării partidelor, promulgată în 1973, stabilește că Statul plătește fiecărui partid parlamentar o suma lunară fixă, respectiv 83.000 de shekeli (echivalentul a 21.346 euro) pentru un mandat, și o sumă suplimentară pentru campania electorală.

CONTROVERSĂ Ruptură totală între fostul pastor al lui Orban și premierul maghiar: „Naționalismul creștin nu are legătură cu Biblia”

10:43

OPINIE Fostul ministru al Apărării, Mihai Fifor, îl acuză pe actualul, Radu Miruţă, că depăşeşte orice limită

10:43

De pildă, partidul lui Netanyahu, Likud, primește lunar 3 milioane, deci 36 de milioane anual (echivalentul 9.258.780 euro).

Dacă ar fi să-i dăm crezare cunoscutului analist politic Amnon Abramovich, nu e exclus ca Israelul să aibă și un al patrulea tur de scrutin după 2 martie. Motivul: Netanyahu are două atuuri la care nu va renunța: timpul (organizarea unor alegeri durează luni de zile) și titlul (statutul de prim ministru constituie un avantaj în fața Justiției).

Foto: The Knesset – הכנסת / Facebook