RISC MAJOR. Câți oameni au murit în România la ultima pandemie

Pandemia de gripă cu virusul A/H1N1 din 2009 -2010 a dus la moartea a 122 persoane pe teritoriul României. Peste 7000 de persoane au fost diagnosticate pozitiv între 27 mai 2009 și 8 aprilie 2010.

Primele două cazuri au avut debutul în data de 24, respectiv 27 mai 2009, iar ultimul caz, în 3 aprilie 2019. În total au fost confirmate 7008 de cazuri, dintre care 359 de cazuri (5,1% din total), la gravide, 180 de cazuri (2,6% din total), la personal medicosanitar, iar 12 cazuri fuseseră vaccinate cu vaccin pandemic, dintre care doar 5 au reprezintat eșecuri ale vaccinaării (perioada între data vaccinării și data debutului depășeste 14 zile), arată datele Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT), din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică.

24 de săptămâni a durat de la momentul confirmării primelor două cazuri și primele decese.

Proportia cazurilor confirmate a fost foarte ridicată în județele Botoșani (53%) și Dâmbovița (30%), comparativ cu restul tarii.

ACTUALITATE Radu Miruță: Nu există indicii care să arate o amenințare militară directă la adresa teritoriului României

19:26

ACTUALITATE Amendă de 7.000 de lei pentru un șofer din Constanța. Și-a sunat tatăl, iar polițiștii au auzit ce sfat i-a dat

18:56

Din numărul total de 122 decese la cazuri confirmate, 10 (8,2%), au fost înregistrate la gravide.

Din analiza epidemiologică de la acea dată, pentru cazurile de import din lotul studiat, 20% au declarat istoric de călătorie în Anglia (în special tabere de copii), câte 10,5% în Spania și Italia (turism), 4,7% în SUA.

Primele cazuri confirmate au fost cazuri de import SUA, Canada și contacți familiali/apropiați ai acestora, după care a urmat o a doua grupare de cazuri de import la copii reveniți din tabere organizate în Anglia, precum și cazuri (adulți) la care s-a menționat deplasarea în străinătate în scop turistic, în perioada verii anului 2009.

„Începând cu toamna aceluiași an, odataă cu aglomerarea copiilor în colectivități, s-au constituit clustere de colectivitate, pentru ca ulterior să apară și să se manifeste pregnant transmiterea comunitară susținută, în cadrul căreia nu a mai putut fi precizată sursa de virus”, se arată în statisticile CNSCBT.