România a intrat oficial în SCENARIUL 4! Ce presupune: Detalii oficiale de la Ministerul Sănătății

Secretarul de stat Raed Arafat a anunțat în cursul serii de duminică (n. r. 29 martie 2020) că numărul cazurilor de infectare cu noul coronavirus a ajuns în România la 1.815, ceea ce presupune ca, odată ce se ajunge la 2.000 de cazuri, țara noastră intră oficial în scenariul 4. 

Ce înseamnă trecerea la scenariul 4

Transmiterea susținută pe scară largă, cu supraîncărcarea sistemului de îngrijiri medicale (peste 2.000 de facuzi de infectare), relatează reporterii de la Libertatea, care au reușit să obțină documente oficiale referitoare la acest scenariu.

Acest lucru ar putea însemna că s-a depăşit capacitatea reţelei de boli infecţioase în ceea ce priveşte numărul de paturi şi resursele umane sau faptul că secţiile de ATI sunt supraîncărcare, precum şi personalul medical în general.

ULTIMA ORĂ Se oprește din nou apa în Câmpina, la nici 24 de ore de când a fost reluată furnizarea

22:39

OPINIE Obiectivul comun al SUA și al Rusiei, în viziunea lui CTP: Ambele vor dispariția Uniunii Europene

22:21

Obiectivul principal al acestui scenariu este tratamentul spitalicesc pentru cazurile severe şi critice de infecţie, precum şi reducerea mortalităţii asociate.

Ce măsuri s-ar lua odată cu implementarea scenariului 4

1.Izolarea şi tratamentul cazurilor de COVID-19 în centrele desemnate, cât şi în spitalele şi secţiile de boli infecţioase de pe raza judeţului afectat, adică: cazurile grave şi critice în spaţii de izolare cu presiune negativă şi secţiile de boli infecţioase din centrele desemnate cazurile moderate în spaţii de izolare obişnuite cazurile uşoare: vor fi izolate şi tratate la domicili;

2. Transferul pacienţilor cu alte boli infecţioase din spitalele şi secţiile de infecţioase către alte spitale, secţii de alte specialităţi;

3. Detaşarea medicilor cu specialitatea boli infecţioase din spitale care nu au secţii de boli infecţioase (deci medicii care lucrau, de pildă, în cabinete de boli infecţioase), în secţii sau spitale de boli infecţioase;

4. Este posibil ca reţeaua spitalicească să fie extinsă prin construcţii temporare sau utilizarea unor imobile care pot fi adaptate acestui scop;

5. Implementarea planului de pandemie;

6. Raportare combinată cu gripă.

De menționat este faptul că documentul a fost redactat la înainte ca epidemia să izbucnească în România iar unele măsuri prevăzute în scenariul 4 au fost aplicate deja în scenariile precedente:

1. Starea de urgență ar fi urmat să fie declarată abia în scenariul 4, ce ar fi presupus ca abia de acum înainte să fie încurajate munca la domiciliu și reducerea deplasărilor, precum și toate măsurile d edistanțare socială, ceea ce s-a implementat deja de 2 săptămâni.

2. Implementarea unor planuri de asigurare a continuităţii activităţii pentru autorităţile administraţiei publice, regii autonome, infrastructuri critice.

3. Aplicarea unor măsuri de protecţie pentru penitenciare.

4. Persoanele care prezintă simptome de Covid-19 vor respecta cu stricteţe consemnarea la domiciliu şi regulile impuse de sistemul medical.

5. Anularea adunărilor publice de peste 100 persoane, oprirea cursurilor instituţiilor de învăţământ, urmau să implementate tot în scenariul 4, însă au fost adoptate deja de ceva timp.

6. Vor fi luate măsuri pentru protejarea cadrelor medicale aflate în grupele de risc, prin direcţionarea acestora către activităţi medicale care nu au legătură directă cu pacienţii direct infectaţi cu SARS Cov-2.