Prima pagină » Cultură » Muzeul Ororilor Comunismului, un pas mai aproape de deschidere. Cine poate dona obiecte de patrimoniu

Muzeul Ororilor Comunismului, un pas mai aproape de deschidere. Cine poate dona obiecte de patrimoniu

Cultură
Muzeul Ororilor Comunismului, un pas mai aproape de deschidere. Cine poate dona obiecte de patrimoniu
Viața în comunism: Demonstraţia oamenilor muncii din Capitală cu prilejul aniversării zilei de 23 august 1944, din 23 august 1967 / Sursa: Fototeca online a comunismului românesc, Cota: 503/1967

Proiectul unui muzeu care să prezinte adevărata față a totalitarismului din România, Muzeul Ororilor Comunismului, a ajuns în faza dezbaterii publice, la propunerea Ministerului Culturii. Înființarea acestei instituții muzeale a fost aprobată în Parlament vara trecută, după mai mulți ani de la înregistrarea în procedură legislativă.

Ministerul Culturii a publicat transparență decizională proiectul de Hotărâre de Guvern privind organizarea și funcționarea Muzeului Ororilor Comunismului, înființat prin lege în iulie, anul trecut. Până la finalul săptămânii viitoare, respectiv 20 septembrie, persoanele interesate pot trimite observații responsabililor instituției.

„România a avut unul dintre cele mai opresive regimuri totalitare dintre fostele state comuniste”

„Comuniştii au distrus cultura, istoria şi credinţa poporului român. Pe tot parcursul regimului comunist, departamentul de Propagandă şi Cultură al partidului unic a livrat societăţii o istorie rescrisă, pusă în slujba opresiunii comuniste. Cu un dispreţ total, au vandalizat opere de artă, au închis muzee, au demolat monumente istorice şi au îngrădit, până aproape de interzicerea totală, dreptul la cultură şi exprimare artistică”, arată inițiatorii în nota de fundamentare a proiectului de act normativ pus în dezbatere publică.

„Astfel, timp de 45 de ani, România a avut unul dintre cele mai opresive regimuri totalitare dintre fostele state comuniste. Categorii socio-economice și politice, identificate ideologic, au fost supuse represiunii categoriale, fiind urmărite și persecutate pentru ceea ce sunt și reprezintă, dincolo de orice vinovăție juridică reală. Unii au fost asasinați fără judecată, cei mai mulți au suferit anchete dure, marcate de brutalități și încălcări flagrante ale drepturilor și libertăților fundamentale fiind apoi încarcerați în închisori sau internați în lagăre și colonii de muncă. Persecuția, continua supraveghere, utilizarea unor măsuri punitive cu caracter administrativ (domiciliu forțat și deportarea), încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului au constituit elemente specifice de acțiune ale statului totalitar comunist împotriva contestatarilor săi”, se precizează în nota de fundamentare.

„În perioada comunistă, în România 800.000 de oameni au murit şi peste 3.000.000 au suferit în cele 44 de penitenciare şi 72 de lagăre de muncă forţată ale regimului totalitar. Din cauza represiunii dure, în România nu au putut fi duse până la capăt acţiuni de fisurare a monolitului totalitar precum „Revoluţia Ungară” (Ungaria, 1956) „Primăvara de la Praga” (Cehoslovacia 1968), Solidarnosc – Sindicatul Independent Autocefal „Solidaritatea” (fondat 1980, Polonia), de aceea, probabil, Revoluţia română din 1989 a fost ultima şi singura violentă”, susțin inițiatorii.

Scop: informarea corectă a publicului asupra abuzurilor, crimelor, torturilor asupra oponenţilor regimului comunist

Astfel, conform proiectului, muzeul are ca obiectiv „prezentarea realităţilor vieţii social-economice şi culturale din România în perioada 1945-1989, cu scopul informării corecte a publicului asupra abuzurilor, crimelor, torturilor asupra oponenţilor regimului comunist”.

Proiectul a fost întocmit în baza Legii nr. 157/2019 privind înfiinţarea Muzeului Ororilor Comunismului în România, în vigoare din 29 iulie anului trecut. Conform legii, patrimoniul Muzeului se constituie din colecții de piese și documente realizate în colaborare cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, precum și în colaborare cu alte instituții publice, din piese provenind din transferuri, donații și achiziții, conform legii.

În nota de fundamentare a proiectului de HG se arată că mai multe instituții din țară – precum Muzeul Național de Istorie a României, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerul Afacerilor Interne, Arhivele Naționale și Jandarmeria Română, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc – și-au manifestat interesul și disponibilitatea pentru constituirea colecției muzeului.

Mai mult, muzeul poate primi şi gestiona bunuri specifice activităţii desfăşurate sau donaţii şi sponsorizări, de la persoane fizice şi juridice de drept privat, în condiţiile dreptului comun, iar liberalităţile de orice fel pot fi acceptate numai dacă nu sunt grevate de condiţii ori de sarcini care sunt contrare obiectului de activitate al Muzeului, sau care afectează autonomia sa culturală.

Va împărți sediul cu Biblioteca Națională

Muzeul va funcționa temporar în sediul Bibliotecii Naționale a României, de pe Bulevardul Unirii, până la identificarea unui spațiu adecvat obiectului de activitate al Muzeului, dar nu mai mult de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri. Muzeul și Biblioteca Națională a României vor utiliza spaţiile şi vor repartiza cheltuielile de funcţionare aferente în baza unui protocol, încheiat între Muzeu și Biblioteca Națională a României, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.

Potrivit notei de fundamentare, ținând cont de faptul că în bugetul aprobat pentru Ministerului Culturii pe anul 2020 nu au fost prevăzute fondurile necesare derulării acestui demers, este necesară suplimentarea bugetului Ministerului Culturii, la capitolul 67.01 „Cultură, recreere şi religie”, titlul 51 „Transferuri între unități ale administrației publice”, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului pe anul 2020, cu suma de 299.000 lei, care va fi repartizată: „Cheltuieli de personal” – 181.800 lei, „Bunuri și servicii” – 102.700 lei, „Active nefinanciare” – 14.500 lei.

Proiectul de lege fusese adoptat la inițiativa a 91 de senatori și deputați, care l-au depus în Parlament în martie 2015, a fost respins de Senat și adoptat de forul decizional, Camera Deputaților, în iunie 2019 și promulgat de președintele Klaus Iohannis în 25 iulie 2019.

HG Muzeul Ororilor by Gandul.info on Scribd

Recomandarea video

Citește și

Mediafax
Dragoș Pîslaru: Decizie finală pe cererea de plată nr. 3 din PNRR: am reușit să recuperăm 350,7 mil. euro
Digi24
Haos pe Aeroportul Otopeni la revenirea Dianei Șoșoacă în țară, după ce Parlamentul European i-a ridicat imunitatea
Cancan.ro
ULTIMA ORĂ! A murit pe Valea Prahovei! Medicii nu au mai putut face nimic
Prosport.ro
Raluca Zenga a atras toate privirile cu apariția ei. La 44 de ani, arată spectaculos: „Superbă!”
Adevarul
Marea păcăleală a șoferilor: de ce sunt mai multe accidente vara decât iarna? Luna în care riscul de impact este maxim
Mediafax
Bolojan: Primul contract finanțat din SAFE, semnat la Suceava pentru A7
Click
Realitatea dură din Bulgaria după trecerea la moneda euro: „Prețurile sunt ca în Germania, nu și salariile. Acum ai nevoie de două slujbe”
Digi24
Rusia va extrăda în România unul dintre cei mai căutați infractori, aflat pe lista Most Wanted. Cine este Vasile Rodideal
Cancan.ro
ULTIMA ORĂ! A fost găsit mort în București. Avea doar 27 de ani!
Ce se întâmplă doctore
Imagini rare cu Daniela Crudu de când s-a retras din tv. Cum arată acum fosta asistentă tv! Fanii au rămas uimiți: „Și când te gândești ce frumoasă a fost Cruduța”
Ciao.ro
Wow sau Bau? Cât de mult le-au schimbat operaţiile estetice pe vedetele din România
Promotor.ro
Cârlig de remorcă neomologat: Cât e amenda în 2026 și ce trebuie să faci ca să intri în legalitate
Descopera.ro
Surpriză! Cum ne ajută berea sănătatea?
Râzi cu lacrimi
Banc cu femei. – Cât să vă bag? – Toatăăă!
Descopera.ro
1 din 2 români are glicemia peste limită, arată o companie desfășurată de Crucea Roșie Română