Teoria conspiraţiei, desfiinţată! Un inginer le explică românilor de ce nu se pot implanta cipuri odată cu vaccinul anti-COVID

Un inginer român explică într-un mesaj public pe pagina sa de Facebook, „de nimeni nu te va putea cipa” și desființează teoria conspirației potrivit căreia ar exista cipuri în vaccinuri. Vlad Furtună, inginer electronist cu șapte ani de experiență în software și hardware, aduce câteva argumente științifice în care le explică românilor de ce este imposibil ca un cip să fie introdus în vaccin.

De cine nimeni nu te va putea cipa?

”Deși probabil acest text n-o să ajungă la cine trebuie, aici sunt principalele motive pentru care nimeni nu te va putea cipa. Sunt inginer electronist cu vreo 7 ani experiență în software și hardware (însemnând chiar mult lucru cu cipuri). Ce ne lipsește din punct de vedere technologic, în momentul de față:

1. Miniaturizarea. Un cip, are nevoie de foarte mulți tranzistori (putem pune undeva pe la 170 de milioane de tranzistori pe un milimetru pătrat). Pare mult, însă e nevoie de miliarde pentru calcule relevante. Un cip cu 100/100 microni (cât să încapă printr-un ac de seringă) -> adică 17 milioane de tranzistori cu tehnologia actuală nu poate să facă nimic. De ce? Pentru control neuronal sau al oricăror alte procese avem nevoie de putere mare de calcul și de conexiuni fizice cu neuronii. Un cip așa mic nu poate să le facă pe toate.

ACTUALITATE Sănătatea invitată la Palat. Ministrul Rogobete a fost musafirul regelui Cioabă. Agendă încărcată!

22:04

ACTUALITATE Un motociclist senior sirian blocat în trafic pe Transfăgărășan a fost mușcat de un urs pieton

21:29

2. Corpul uman. Corpul uman este un mediu neprietenos cu orice corp străin. Atunci când îți intră o așchie în deget și nu o poți scoate, corpul tău va face tot ce îi stă în puțînță să scoată obiectul străîn din organism. La fel s-ar întâmplă și cu orice cip din siliciu. Ar fi nevoie de un înveliș de titan (un material cu care e oribil de greu de lucrat și foarte scump). LATER EDIT: momentan, ce implantăm conțîn învelișuri bio compatibile. Aceste învelișuri, în momentul în care sunt sparte, că să ajungi să trimiți impuls electric la neuroni, vor declanșa o reacție inflamatorie din partea sistemului imunitar.

3.Corpul uman p2. Corpul uman conține multă apă, iar dacă vreodată ți-ai turnat apă pe telefon o să înțelegi de ce nu prea e posibil să funcționeze cipul în sânge/mușchi/creier, medii care conțîn puțîn cam multă apă pentru orice cip.

4.Corpul uman, p3. Presupunem că trecem celelalte bariere și ajungem în creier cu cipul. Dacă v-ați curentat vreodată, sigur ați simțit că mușchii vi s-au încordat puternic. Neuronii trimit semnale electrice către mușchi atunci când vrei să te miști sau ai un gând. Orice proces neuronal presupune electricitate. E imposibil să stimulezi creierul fără a ști unde să te înserezi. Un cip nu poate singur să navigheze prin organism și nu poate transmite semnale valide către neuroni.

5. Comunicația. Orice cip are nevoie de comunicație cu mediul extern (mai ales dacă vrea să facă operații complexe). Nu putem pune în cip o antena destul de eficientă cât să prindă semnale din interiorul corpului uman, iar cipul ar trebui să poată să primească instrucțiuni prin tehnologie wireless. Nici măcar 5G-ul sau orice altceva nu poate transmite atâtea date cât să reușim să alterăm gândurile sau să facem un om să își miște un deget involuntar, din cauza că ar trebui să ne adaptăm la fiecare individ.

6. Alimentarea. Cipurile au nevoie de mult curent pentru orice fel de calcul. Fiecare calcul este tradus de către procesor în schimbări de stări în a tranzistorilor interni. Fiecare schimbare are nevoie de curent electric. Pentru calcule complexe sau control neuronal e nevoie de mult prea multă energie electrică. Cipul sau cipurile au nevoie să fie alimentate continuu pentru orice operație. E imposibil să alimentăm wireless orice fel de dispozitiv pe o rază lungă (mai mult de 15 centimetri) prin aer, darămite prin corpul uman, pereți sau fel și fel de medii.

Deși tehnologia a avansat, va mai dura cel puțîn câteva sute de ani până vom putea rezolva problemele antemenționate, doar din punct de vedere technologic. Până atunci, vom reuși să controlăm fără probleme proteze robotizate, spre exemplu”, explică inginerul Vlad Furtună pe pagina sa de Facebook.