Analiză. Campioană la performanță economică în UE, România se dovedește fruntașă și la inflație. Prognoza BNR este pesimistă

Performanțele bune în materie de variații ale Produsului Intern Brut (PIB), unde am avut anul trecut cea mai mică scădere din Uniunea Europeană, nu se regăsesc și în materie de inflație. Ocupăm un destul de îngrijorător loc patru, în vreme ce în multe state UE aceasta nu doar că e mult mai mică, dar e chiar negativă.

Vestea bună venea în februarie, dinspre Institutul Național de Statistică: PIB-ul României a scăzut în anul pandemiei Covid – 19 cu 3,9%, față de 2019. În Uniune, scăderea a fost în medie de 4,8 procente și de 5,1%, pentru zona euro.

Din punct de vedere al diminuării puterii de cumpărare, lucrurile nu stau la fel de bine: conform unui raport Eurostat, rata anuală a inflației era în România, în ianuarie 2021, la 2%. Țara noastră era surclasată doar de Cehia (2,2%), Ungaria (2,9%) și Polonia (3,6%). Media Uniunii Europene era de 1,2% iar cea a zonei euro de 0,9%.

MEDIU Un post public de radio german face campanie împotriva aparatelor de aer condiționat: „Ce ne răcorește pe noi, încălzește Pământul”

17:58

FLASH NEWS Coreea de Sud va antrena jumătate de milion de militari să devină „războinici ai dronelor” pentru a contracara Coreea de Nord

17:57

În acest context, nu surprinde faptul că în 13 țări nivelul a fost sub un procent, inclusiv, iar în șapte țări a fost zero (Croația) sau negativ, respectiv deflație: Irlanda (-0,1%), Bulgaria (-0,4%), Lituania (-0,5%), Cipru (-0,8%), Slovenia (-0,9%) și Grecia (-2,4%).

Principalii factori vinovați de inflație

În România, mărfurile nealimentare sunt pe prima poziție a scumpirilor, cu o medie anuală de creștere de +3,8% la nivelul lui februarie 2021. Energia electrică (+17,2%) și serviciile poștale (9,16%) sunt în fruntea clasamentului. Sunt și servicii sau bunuri al căror preț a scăzut, în ultimul an, cum ar fi cazul biletelor de avion (în prezent doar 79,88% din valoare din urmă cu un an) sau prețul gazelor (97,82%).

Prețul alimentelor a crescut, în medie, cu 2,7%: cel mai mult fasolea (+16,07%) și făina (+7,06%) dar există și produse care s-au ieftinit, cum ar fi cazul cartofilor (-28,79%) sau al citricelor (-4,52%).

Prognoza pesimistă a BNR

Marți, reprezentanții Băncii Naționale a României (BNR) au prezentat Raportul asupra inflaţiei.

„După o amplă creştere înregistrată în luna ianuarie a anului curent, pe fondul majorării tarifelor la energia electrică şi a preţurilor combustibililor, rata anuală a inflaţiei IPC este anticipată a-şi menţine tendinţa ascendentă până la finalul anului, când va atinge nivelul de 3,4%. Această evoluţie este asociată exclusiv dinamicii componentelor exogene ale coşului de consum”, se arată în raport.

Conform acestuia, tendința ar scădea odată cu disiparea influenţelor temporare nefavorabile ce vizează pandemia, urmând să atingă nivelul de 2,8% la sfârşitul anului 2022.

Deocamdată, nota de macro – optimism vine din proiectul de buget pentru anul 2021. În acest caz, Guvernul a estimat o creștere economică de 4,3%, la un PIB de 1.116 miliarde lei, în creştere cu 7% și la un nivel similar celui din 2019.