De ce România are nevoie urgent de o fabrică de vaccinuri? Directorul Terapia: „Este clar că va exista o imunizare anuală împotriva COVID similară cu cea contra gripei” (EXCLUSIV)

Fabricarea unui vaccin implică circa 15 etape, iar în prezent țara noastră nu are o infrastructură suficient de puternică pentru a fabrica orice tip de vaccin, cu atât mai puțin serul împotriva virusului COVID-19, o spune Dragoș Damian, CEO Terapia Cluj și director executiv al Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din Romania (PRIMER).

Dragoș Damian: „Nu avem o infrastructură pentru fabricarea vaccinurilor”

România poate să fabrice etapele terminale sau unele etape terminale ale procesului de fabricare a vaccinului, de exemplu, umplerea în fiole sau în seringi preumplute, ambalarea, etichetarea, dar cam atât. Nu există o infrastructură în România pentru fabricarea acestui vaccin de la un capăt la altul. Toate aceste vaccinuri sunt sub licența unor producători care ar putea să împrumute această licență către producătorii din România, dacă aceștia ar avea infrastructura necesară. Nu există o infrastructură suficient de puternică în România pentru a fabrica orice fel de vaccin, cu atât mai puțin vaccinul SARS-COV-2”, explică directorul CEO Terapia, Dragoș Damian, într-un interviu pentru GÂNDUL.

INEDIT Invenția care a stârnit un val de reacții negative. Doi austrieci au inventat costumul cu țepi metalici pentru apărarea oilor de lupi

00:08

RĂZBOIUL ÎN DIRECT SUA și Iran au reluat atacurile. Au fost auzite explozii în Strâmtoarea Ormuz

23:49

Cât ar costa o fabrică de vaccinuri?

O fabrică de vaccinuri ar fi și în profitul României, care ar deveni și exportator, în condițiile în care, vaccinurile anti-COVID vor trebui făcute periodic, exact ca în cazul celor antigripale.

„Costul unei fabrici de vaccinuri, la un calcul sumar, se ridică undeva la 30 de milioane de Euro pentru un flux de fabricație de circa 20 de milioane de flacoane de vaccin sau seringi preumplute. O producție de 20 de milioane de vaccinuri pe lună, înseamnă că avem capacitatea să imunizăm toată România într-o lună și în alte 11 luni putem să exportăm în toată regiunea. Există un mare interes la nivelul Uniunii Europene pentru producerea de vaccinuri, cât și de medicamente. Foarte multe țări își aduc fabriciile de medicamente înapoi în UE tocmai pentru a nu mai fi dependente de țări din Asia, care în pandemie fie nu mai trimiteau materii prime sau diverse materiale, și atunci producția de medicamente era stopată. Uniunea Europeană pune la dispoziție cel puțin 10 miliarde Euro pentru creșterea rezilienței sistemelor sanitare, un proiect separat numit EU4Health de unde se pot accesa bani inclusiv pentru construcția unei fabrici de medicamente, dar există și Planul Național de Redresare și Reziliență. Este o nimica toată să iei 30 de milioane de euro pentru a realiza o fabrică de vaccinuri”, spune Dragoș Damian.

Dragoș Damian, CEO Terapia Cluj: „Pandemia nu se oprește anul acesta”

Dacă țara noastră ar începe acum construcția unei fabrici, până în 2024-2025, aceasta ar putea fi gata, spune directorul CEO Terapia.

Este clar că pandemia nu se oprește anul acesta. Este foarte clar că va exista o imunizare anuală, similară cu cea contra gripei. De aici nevoia unei fabrici de vaccinuri în România, așa cum există în Serbia, Bulgaria, Ucraina, Ungaria. Toate aceste țări au avut conducători cu viziune. Aceste țări au început în urmă cu 10-15 ani atragerea de investiții. Cel mai bun exemplu este producătorul de vaccinuri din Polonia care intră într-un parteneriat cu compania Novavax, al cincilea vaccin care este așteptat să vină și în Europa”, mai spune acesta.

Poate Institutul Cantacuzino să producă un vaccin împotriva SARS-COV-2?

Institutul Cantacuzino nu a mai produs niciun vaccin din 2010, când a rămas fără autorizație. În schimb, premierul Florin Cîțu a declarat, la începutul lunii februarie, că România va încerca să producă vaccinul anti-Covid, la Institutul Național de Cercetare Cantacuzino.

Instititul Cantacuzino avea și foarte multă activitate de cercetare și dezvoltare de vaccinuri. Acolo există cercetători, însă dacă nu există și activitatea de transpunere industrială și fabricare pe scară industrială atunci nu am făcut nimic. Același lucru și cu Institutul OncoGen, care a fost un subiect ocolit de autorități. Dacă acest institut avea bani să dezvolte produsul din etapele pre-clinice în cele clinice, am fi avut poate un produs românesc împotriva SARS-COV-2 de la un capăt la altul. România poate să investească și într-o fabrică de medicamente pentru anestezie și terapie intensiv”,  explică Dragoș Damian, CEO Terapia Cluj.

Într-un răspuns pentru GÂNDUL.RO, Institutul Cantacuzino a precizat că pentru a produce un vaccin bazat pe ARN mesager, așa cum sunt serurile produse de companiile Pfizer și Moderna, România nu are în acest moment tehnologie.

Institutul Cantacuzino: „Nu există la acest moment în țara noastră”

Pentru a produce vaccinul bazat pe ARN mesager, așa cum sunt cele produse de companiile BioNTech/Pfizer și Moderna sau vaccinul pe bază de vectori adenovirali ce transportă informația genetică corespunzătoare proteinei Spike SARS-CoV-2, cum este cel de la Astra Zeneca, este nevoie de achiziționarea tehnologiei necesare, tehnologie care nu există la acest moment în țara noastră”, se arată într-un răspuns al Institutului Cantacuzino pentru GÂNDUL.RO.

În schimb, reprezentanții Institutul Cantacuzino spun că pentru vaccinurile cu virusul inactivat este necesarea schimbarea tehnologiei.

„Prepararea vaccinurilor ARN necesită tehnologii de manipulare genetică și folosirea de facilități pentru cultivarea virusului SARS-CoV-2 pe cultură celulară, respectând normele de biosecuritate și biosiguranță. Pentru vaccinurile cu virus inactivat, în producerea cărora Institutul „Cantacuzino” are o experiență bogată (vaccinul gripal sezonier și cel pandemic gripal I) este necesară schimbarea tehnologiei de cultivare a virusului de interes (SARS-CoV-2), de la substratul ou (tehnologie folosită în prezent în cadrul Institutului de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”) la substratul cultură celulară în bio-reactoare”, mai spun reprezentanții de la Institutul Cantacuzino.