Tendințe: Investitorii străini revin în România. Cinci direcții de acțiune prioritare pentru perioada următoare

Prioritizarea transformării digitale, investițiile în infrastructură, economia verde, sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii și concentrarea asupra stimulentelor și politicilor fiscale atractive, sprijinirea forței de muncă și a perfecționării competențelor sunt cele cinci direcții principale care, odată bifate, ar trebui să aducă România în vizorul investitorilor străini, concluzionează cel mai recent studiu EY România.

• Prioritizarea transformării digitale: Transformarea digitală pare să fie o temă comună și stringentă pentru investitorii din toată lumea. Resursele asociate cu tehnologia influențează de ceva timp destinațiile unde investitorii aleg să își extindă sau să își stabilească operațiunile, dar acești factori nu au fost niciodată atât de importanți pentru companii și consumatori ca în prezent. Pandemia a intensificat nevoia pentru competențe digitale și infrastructură și servicii digitale.

ISTORIE Povestea regelui viking care a dat numele tehnologiei Bluetooth, folosită astăzi de miliarde de oameni

07:00

INEDIT Cercetătorii au descoperit de ce este încă în viață cel mai bătrân animal terestru din lume. Broasca țestoasă Jonathan are aproape 200 de ani

07:00

Peste 20% din asistența financiară alocată României din Mecanismul pentru redresare și reziliență trebuie utilizată pentru a încuraja transformarea digitală prin digitalizarea administrației publice, capacități cloud, servicii în bandă largă rapide și perfecționarea digitală. Putem spune că intrăm într-o nouă eră digitală, o perioadă în care inovația, educația și adoptarea tehnologiilor digitale ar putea oferi României un avantaj competitiv în regiune.

• Investiții în infrastructură fiabilă: Pentru a atrage investitorii care în prezent ezită să își extindă operațiunile în alte țări, investițiile în infrastructură s-ar putea dovedi cruciale. Din fericire, România va accesa fonduri de asistență considerabile prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență, aproape 30% dintre acestea fiind destinate infrastructurii de transport, o investiție foarte necesară și îndelung așteptată.
• O economie verde pentru România: România beneficiază de o serie de oportunități pentru a trece la o economie responsabilă față de mediu prin intermediul Pactului ecologic european și al Mecanismului pentru o tranziție justă, precum și al altor fonduri care se adresează economiei verzi: Mecanismul de redresare și reziliență, Fondul pentru inovații, Fondul pentru modernizare.

Investitorii intervievați în cadrul studiului EY consideră că decarbonarea și ameliorarea responsabilității față de mediu sunt considerate priorități de top de către jumătate dintre investitori. Planurile ambițioase ale Europei de a avea o amprentă de carbon neutră până în 2050 și de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030 creează un număr imens de oportunități de investiții străine, cum ar fi în producția de energie regenerabilă (eoliană și solară), în producția de hidrogen verde pentru uz industrial și în producția de vehicule electrice.

• Sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii și concentrarea asupra stimulentelor și politicilor fiscale atractive: Întreprinderile mici și mijlocii au fost cele mai afectate de pandemie, din cauza capacității reduse a lanțurilor lor de aprovizionare, fragilității financiare, rezervelor de numerar mai mici, precum și din cauza resurselor limitate pentru adoptarea de instrumente digitale pentru reziliență economică. Majoritatea investitorilor care au participat la studiul EY consideră sprijinul acordat IMM-urilor drept principalul aspect asupra căruia România trebuie să se concentreze pentru a deveni mai competitivă în economia globală. Pachetele de stimulente și salvare pot juca un rol important în această privință, cu condiția să nu reprezinte o povară pentru economie. În plus, politicile publice care vizează stimularea spiritului antreprenorial pot favoriza creșterea economică a României și, în același timp, o pot face mai atractivă pentru investitorii care caută un sector economic solid.
• Sprijinirea forței de muncă și a perfecționării competențelor: Resursele umane sunt considerate adeseori cel mai important factor pentru investitori în evaluarea unei țări ca potențială destinație pentru ISD. Sprijinirea forței de muncă locale este un imperativ pentru orice țară care are ca obiectiv creșterea economică, deoarece o populație activă calificată este un factor cheie pentru orice investitor străin.

În 2020, investitorii au fost interesați de modul în care a fost gestionată pandemia în țările de destinație, pe lângă stabilitatea socială și politică, oferta de forță de muncă și competitivitatea țării în materie de costuri. În România, scăderea ISD a fost semnificativă, dar capacitățile României în sectorul IT, proiectele de logistică și proiectele de dezvoltare în comerțul cu amănuntul au atras investitorii, înregistrându-se 57 de proiecte în 2020, care au generat aproape 2000 de noi locuri de muncă, conform studiului EY Romania Attractiveness Survey, studiu de atractivitate dedicat pieței din România.

Pentru a genera o creștere economică durabilă și sănătoasă, România trebuie să fie percepută ca o destinație de investiții stabilă și atractivă –  Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România și Moldova și Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale

Pentru 2021, cea mai mare parte a investitorilor sondați (75%) au declarat că planurile lor de investiții pentru 2021 nu mai sunt influențate de pandemia provocată de COVID-19, în timp ce doar 5% consideră că investițiile lor sunt încă afectate de pandemie. Prin comparație, în 2020, 43% dintre investitori au declarat că au fost influențați de reacția locală la pandemie. Rolul central al acestei crize se reduce constant și atenția se mută asupra schimbărilor structurale generate, precum și asupra noilor factori care prevalează în procesul decizional în privința investițiilor.

În următoarele 12 luni, 66% dintre investitorii sondați plănuiesc să înființeze sau să își extindă operațiunile din România (peste media europeană de 41%), față de doar 27% în 2020. Infrastructura (52%), strategia de gestionare a crizelor (48%), precum și nivelul general de adoptare a tehnologiilor (30%) sunt indicați drept principalii factori urmăriți de investitori atunci când analizează posibilitatea de a investi în România.

Pe termen lung, 41% dintre investitori consideră că atractivitatea României va crește după pandemie, iar principalele priorități ar trebui să fie: sprijinirea IMM-urilor (36%), încurajarea politicilor și atitudinilor de protecție a mediului (33%) și creșterea calității produselor și a valorii adăugate a serviciilor (31%).

Investițiile străine directe în România în vremea pandemiei provocate de COVID-19

În 2020, în concordanță cu piața europeană în general, sectorul software și servicii IT din România a atras cel mai mare număr de proiecte ISD, cu o cotă de piață de 32%. Sectorul comerțului cu ridicata, comerțului cu amănuntul și distribuției s-a clasat al doilea, cu o cotă de piață de 18%. Sectorul care a generat cel mai mare număr de locuri de muncă (1000), ocupând locul al treilea, este industria electronicelor.

Serviciile pentru întreprinderi, ocupantul locului al doilea în ediția studiului de anul trecut, a înregistrat o scădere substanțială (de 10% a cotei de piață). Cu toate acestea, a reușit să genereze un număr considerabil de noi locuri de muncă pe piață (408).

Orașele mari atrag cele mai multe investiții, iar logistica reprezintă o oportunitate de creștere

Cinci mari orașe (București, Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov, Iași) reprezintă destinația pentru aproape 70% dintre toate proiectele ISD ale anului 2021, ceea ce demonstrează clar preferința investitorilor străini pentru localități dezvoltate, de mari dimensiuni.

În ceea ce privește tipurile de proiecte de investiții, logistica domină arena ISD, cumulând aproape o treime dintre proiectele anunțate pentru 2021. Proiectele de vânzări și marketing urmează pe locul al doilea, iar pe locul al treilea, în mod surprinzător, se clasează proiectele de cercetare-dezvoltare. Acest ultim tip de activitate demonstrează un interes nou din partea investitorilor străini față de acest domeniu, având în vedere că România nu a atras multe proiecte de cercetare-dezvoltare în anii precedenți.

Cele mai atractive regiuni pentru investiții

Bucureștiul reprezintă principala destinație a ISD în România de mai bine de un deceniu. Cu toate acestea, intențiile de investiții indicate în cadrul sondajului arată un interes nou pentru alte regiuni, în special regiunea vestică a României, precum și regiunea sud-estică a Munteniei. Zona de nord-est a României nu a înregistrat progrese semnificative în privința ISD, în principal din cauza lipsei infrastructurii adecvate.