Guvernul vrea să înceapă vaccinarea copiilor cu vârste mai mici de 12 ani. Care sunt țintele Strategiei naționale de imunizare împotriva COVID-19

Ministerul Sănătății propune Guvernului României să aprobe începerea vaccinării împotriva COVID-19 a copiilor cu vârste cuprinse între 5 și 11 ani, deci sub pragul de 12 ani care se aplică în prezent și își propune ca anul viitor să ajungă la acoperire vaccinală de 20% a acestei categorii de vârstă, „date fiind studiile existente de relevă un grad crescut de reticență parentală, urmând a fi reevaluată periodic”, iar la populația generală, de peste 12 ani, obiectivul este de 70% în 2022 și de 90%, în 2023.

Documentul elaborat la nivelul Ministerului Sănătății, respectiv proiectul de Hotărâre pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.031/2020 privind aprobarea Strategiei de vaccinare împotriva COVID-19 în România, a fost transmis Secretariatului General al Guvernului (SGG), datat în 5 noiembrie, pentru fi inclus de urgență pe agenda Executivului.

VIDEO Nicușor Dan, despre vicepremierul Anastasiu, acuzat de dare de mită: Lăsați-mă să mă informez, e prima oară când aflu

13:19

VIDEO Cum crește o comunitate odată cu Beach, Please! „Acest festival readuce tinerețea în Costinești, suntem iar puși pe harta lumii”

13:15

„Obiectiv de acoperire vaccinală precaut de 20%”

Conform documentului, în prezent sunt 1,37 de milioane de copii cu vârste cuprinse între 5-11 ani, care, la fel ca cei de 0-4 ani, aproximativ 980.000, nu sunt vaccinați anti-COVID. La categoria de vârstă 12-15 ani, cu cel puțin o doză sunt vaccinați 95.525 de copii (11,3%), iar cu schema completă, aproape jumătate, aproximativ 54.500 (6,4%), conform datelor Comitetului Național pentru Coordonarea Activităților privind Vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), la data de 1 noiembrie.

La finalul acelei zile, cu 7.063.080 de persoane cărora li s-a administrat cu cel puțin o doză, România avea o rată de vaccinare cu cel puțin o doză de aproape 42% a populației eligibile de peste 12 ani, iar din populația generală rezidentă, de 36,8%, sub ținta stabilită în Strategie, conform documentului. Cea mai vaccinată categorie de vârstă era cea de 60 – 69 de ani (49,2%).

„Ținînd cont de situația curentă, pentru anul 2022, Comitetul Național de Vaccinologie (CNV) a recomandat un obiectiv de acoperire vaccinală de 70% din populația eligibilă peste 12 ani cu ponderare pe categoriile de vârstă și obiectiv de acoperire vaccinală precaut de 20% din populația de 5-11 ani. Conform calculelor, ar rămâne de acoperit minim 28% din populația eligibilă de peste 12 ani și 20% din populația de 5-11 ani”, se arată în documentul publicat pe site-ul SGG.

Coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare, Valeriu Gheorghiţă, a anunţat, la începutul lunii noiembrie, după ce Agenţia americană pentru alimente şi medicamente a autorizat vaccinul de la Pfizer pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 5-11 ani, că vaccinarea copiilor din această grupă de vârstă va fi recomandată celor cu afecţiuni cronice, iar pentru ceilalţi vaccinul va fi recomandat în funcţie de rapoartele de risc-beneficiu, pentru a se vedea care va fi impactul vaccinării asupra riscului de infecţie şi asupra transmiterii.

„În mod deosebit vaccinarea copiilor din grupa de vârstă 5-11 ani va fi ferm recomandată celor care sunt în evidenţă cu afecţiuni cronice şi aici vorbim de obezitate, diabet, afecţiunile cronice renale, afecţiunile neurologice, Sindromul Down, care ştim că, din păcate, creşte riscul de zece ori de deces în cazul maladiei COVID-19, dar şi alte afecţiuni neoplazice, cum ar fi bolile onco-hematologice, leucemiile, limfoanele ş.a.m.d., copiii care sunt în evidenţă cu tratamente care scad răspunsul imun. Pentru celelalte grupe de vârstă va fi recomandat vaccinul de la compania BioNTech Pfizer în funcţie de rapoartele de risc-beneficiu şi aici vom vedea toate aceste date pentru că Centrul European de Control al Bolilor va face acest raport, va face această evaluare de risc-beneficiu tocmai pentru a vedea cât se poate de clar care va fi impactul vaccinării asupra riscului de infecţie şi asupra transmiterii pentru ca acest lucru ne interesează foarte mult”, a declarat Valeriu Gheorghiţă, în 2 noiembrie, citat de News.ro.

Câte doze sunt necesare pentru următorii doi ani

Numărul de doze necesare pentru acoperirea țintelor din documentul supus analizei Guvernului în 2022 ar fi de aproximativ 22,8 milioane. Având în vedere stocurile disponibile și necesitatea realizării un stoc de rezervă de 25% „pentru a acoperi anumite situați neprevăzute sau stabilirea unor măsuri care extind utilizarea certificatului verde pentru o categorie mai largă a populației”, dar și eventuale pierderi, necesarul suplimentar pentru 2022 ar fi de 16,9 milioane de doze.

„Comitetul Național de Vaccinologie (CNV) a recomandat ca în estimarea numărului necesar de doze din vaccinurile disponibile să se țină cont de ponderea de administrare a diferitelor vaccinuri în ultimele câteva luni, având în vedere reticența populației pentru anumite vaccinuri”, se precizează în documentul guvernamental. Astfel, vaccinurile Spikevax (produs de Moderna) și Vaxzevria (produs de AstraZeneca) au o rată de administrare foarte mică, nefiind acceptate de populație și există un excedent semnificativ față de cantitățile contractate.

Pentru anul următor, 2023, când oficialii își propun să ajungă cu acoperirea vaccinală la 90% din populație eligibilă, de peste 12 ani, extimarea a luat în calcul 20% din populație ce ar urma să primească doup douze, plus o doză booster pentru cei 70% ce vor fi fost vaccinați. În total, se estimează că vor fi necesare 18,8 milioane de doze, la care se adaugă un stoc de rezervă de 25%, totalizând 23,1 milioane de doze.

Astfel, pentru 2022 și 2023, ar fi nevoie de 40 de milioane de doze pentru atingerea țintelor propuse. „Estimarea necesarului de vaccin pentru 2022 și 2023 depinde de un număr de factori ce nu pot fi luați în calcul în momentul de față. O rată de acceptare în rândul populației pe fondul absenței unei comunicări adaptate și unor măsuri de încurajare din partea statului, numărul de doze utilizate s-ar putea reduce. În situația în care se impune revaccinarea cu un vaccin adaptat pentru o variantă nouă, numărul de doze necesare ar crește semnificativ”, se arată în documentul semnat de ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila Zoltan.

Documentul nu include nicio mențiune în privința impactului bugetar, iar la capitolul informarea societății civile, se precizează că este adoptat în conformitate cu prevederile art. 7, alin ()13 din Legea nr 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, respectiv „în cazul reglementării unei situații care, din cauza circumstanțelor sale excepționale, impune adoptarea de soluții imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public, proiectele de acte normative se supun adoptării în procedura de urgență prevăzută de reglementările în vigoare”.

Coordonatorul CNCAV spunea, la Maratonul Informării, din weekendul trecut, că dacă va fi menținut ritmul actual de vaccinare, până la finalul acestui an am putea să ajungem la peste 9,5 milioane de persoane vaccinate cu cel puțin o doză.

„Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă peste 55% rată de vaccinare din populația eligibilă a României peste 12 ani. Așa încât, împreună cu persoanele care au fost infectate, care au trecut prin boală, am putea să ajungem la finalul anului la o imunitate de grup de peste 75%. Însă ne întrebăm în mod firesc: este, oare, suficient, acest lucru, în condițiile în care astăzi varianta Delta este dominantă? Ne permitem să creștem rata de imunitate de grup prin îmbolnăviri, prin mii și mii de cazuri noi, care vedem că în fiecare zi, din păcate, generează sute de decese? Ei bine, nu”, a mai spus medicul.

Proiectul MS de Hotărâre pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.031/2020 privind aprobarea Strategie… by Gandul.info on Scribd