Ministerul Finanțelor a publicat raportul cerut de PSD. Deficitul bugetar a scăzut la 3,81% din Produsul Intern Brut

Ministerul Finanțelor a publicat raportul bugetar pentru primele 9 luni din 2026, la solicitarea PSD. Deficitul a ajuns la 3,81% din Produsul Intern Brut – PIB, față de 5,31% în aceeași perioadă din 2025. Investițiile publice au crescut cu 48,6%, însă atingerea țintei de deficit de 6,2% depinde de fondurile europene din PNRR.

În trimestrul al treilea din 2026, investițiile publice au ajuns la 47,81 miliarde de lei, în creștere cu aproximativ 15,6 miliarde față de aceeași perioadă din 2025. Veniturile bugetare au urcat cu 15,2%, în timp ce cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 6,55 miliarde de lei.

REACȚIE Dragoș Pîslaru îl acuză pe Florin Manole că manipulează datele din PNRR: „Morții au fost scoși de noi, după ce PSD i-a băgat în liste”

12:18

ULTIMA ORĂ Scandal de proporții în Ucraina: Zeci de bărbați, dar și un băiat de 14 ani, ar fi fost ținuți ostatici într-o casă privată, sub paza Gărzii Naționale. Kievul demarează investigații

12:14

Ministerul Finanțelor a publicat raportul cerut de PSD

După primele 9 luni, deficitul bugetar a scăzut la 3,81% din PIB, de la 5,31% în 2025. Ținta pentru întregul an rămâne de 6,2%. În trimestrul al treilea, deficitul a fost de 37,27 miliarde de lei, cu 4,11 miliarde sub nivelul programat. Deficitul trimestrial a crescut cu 4,6 miliarde de lei față de 2025, pe fondul investițiilor și al dobânzilor mai mari. Cheltuielile de funcționare au avansat cu doar 1,8%, sub rata inflației, iar veniturile interne au crescut cu 10,3%.

„Deficitul bugetului general consolidat a fost de 37,27 miliarde de lei în trimestrul III, respectiv 1,81% din PIB, cu 4,11 miliarde de lei sub nivelul programat pentru acest trimestru. Ca pondere în PIB, deficitul trimestrial s-a menținut aproape de nivelul anului trecut (1,81%, față de 1,72% în trimestrul III 2025), în condițiile în care investițiile au crescut de la 1,67% la 2,33% din PIB, iar dobânzile de la 0,77% la 1,03% din PIB.

Față de perioada iulie–septembrie 2025, deficitul trimestrial este cu 4,6 miliarde de lei mai mare, evoluție determinată de cheltuielile pentru investiții (+15,6 miliarde de lei) și de costul datoriei publice (dobânzi +6,5 miliarde de lei). Cheltuielile de funcționare – personal, asistență socială, bunuri și servicii – au crescut cu doar 1,8% (+2,3 miliarde de lei) – sub rata inflației – și s-au redus de la 6,7% la 6,3% din PIB, în timp ce veniturile din economia internă (exclusiv sumele primite de la Uniunea Europeană) au crescut cu 10,3%”, arată Ministerul Finanțelor.

Deficitul bugetar a scăzut cu 24,17 miliarde de lei în primele 9 luni, ajungând la 78,3 miliarde de lei. Ca pondere în PIB, acesta s-a redus de la 5,31% la 3,81%. Pentru 2026, ținta de deficit rămâne de 6,2% din PIB.

Au crescut plățile pentru proiectele europene și cele din PNRR

Plățile pentru proiectele finanțate din fonduri europene au ajuns la 23,81 miliarde de lei în trimestrul al treilea, cu 68,6% peste nivelul din 2025. Creșterile au vizat în special granturile PNRR și programele europene 2021-2027. Separat, proiectele SAFE au primit 6,34 miliarde de lei. Încasările din fonduri europene nerambursabile au crescut cu 87,6%, ajungând la 18,66 miliarde de lei. Plățile pentru proiectele din PNRR au urcat la 12,99 miliarde de lei, cu 7,52 miliarde peste nivelul din 2025. Această creștere a contribuit semnificativ la avansul investițiilor publice.

„În execuția anului 2026 au fost înregistrate, în contrapartida acestor plăți, și veniturile corespunzătoare din granturile aferente investițiilor și reformelor finanțate din PNRR. Veniturile respective rămân însă supuse unui risc de ajustare, în funcție de sumele primite efectiv în cadrul cererilor de plată nr.5 și nr.6. Acestea devin definitive după validarea cererilor de plată de către Comisia Europeană, pe baza îndeplinirii jaloanelor și țintelor aferente PNRR.

În primele nouă luni, investițiile au totalizat 107,77 miliarde de lei, cu 25,15 miliarde de lei peste nivelul perioadei similare a anului 2025. Fondurile europene au finanțat circa două treimi (65,6%) din investițiile publice realizate în această perioadă”, scrie în raport.

Veniturile bugetare au fost peste estimări, datorită TVA-ului și fondurilor europene

Veniturile bugetare au ajuns la 180,17 miliarde de lei în trimestrul al treilea, în creștere față de 2025. Încasările din economia internă au urcat cu 10,3%, iar veniturile fiscale au crescut cu 12,4%. TVA a adus cele mai mari încasări, de 44,14 miliarde de lei, cu 24,4% peste nivelul anterior. Creșterea încasărilor din TVA a fost influențată de majorarea cotei standard la 21%. Veniturile din impozitul pe profit au urcat cu 6,3%, iar contribuțiile sociale cu 6,2%. În schimb, încasările din accize au scăzut cu 3,1%, inclusiv pe fondul reducerii taxei la motorină.

Cheltuielile totale au crescut cu 15% în trimestrul al treilea, ajungând la 217,45 miliarde de lei. Avansul a fost determinat în principal de investiții, dobânzi și plățile pentru programul SAFE. Cheltuielile de personal au scăzut cu 2,6%, iar cele pentru asistență socială au crescut cu doar 1%.

„Cheltuielile totale au fost de 217,45 miliarde de lei în trimestrul III, cu 15% mai mari decât în trimestrul III 2025. Din creșterea de 28,3 miliarde de lei, investițiile (+15,6 miliarde de lei, din care proiecte europene și PNRR +9,4 miliarde de lei și cheltuieli de capital +1,8 miliarde de lei), dobânzile (+6,5 miliarde de lei) și SAFE (+6,3 miliarde de lei) explică integral avansul, celelalte categorii de cheltuieli menținându-se, cumulat, la nivelul anului trecut. Cheltuielile cu dobânzile au fost de 21,26 miliarde de lei, cu 44,5% peste nivelul din trimestrul III 2025. La nouă luni, dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei peste nivelul perioadei similare a anului 2025.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 2,77 miliarde de lei, la 28,28 miliarde, în principal la nivel local și în sistemul asigurărilor de sănătate, inclusiv pentru medicamente și programe naționale de sănătate. Cheltuielile de personal au scăzut cu 1,08 miliarde de lei (−2,6%), la 40,13 miliarde, pe fondul măsurilor aplicate din a doua jumătate a anului 2025. Cheltuielile cu asistența socială au crescut cu doar 1,0%. În ansamblu, cheltuielile de funcționare – personal, asistență socială, bunuri și servicii – au crescut cu 1,8% (+2,3 miliarde de lei), sub inflație, iar salariile și asistența socială împreună au scăzut nominal (−0,4%), coborând de la 5,4% la 5,0% din PIB”, se arată în raport.

Atingerea deficitului de 6,2% din PIB depinde de încasarea a 4,23 miliarde de euro din granturile PNRR, până la finalul anului. Ministerul Finanțelor avertizează că va menține controlul strict al cheltuielilor în ultimul trimestru și nu va angaja costuri fără venituri sigure.

Ce transmite ministrul Finanțelor

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că deficitul a scăzut cu 24 de miliarde de lei, iar veniturile au crescut mai rapid decât cheltuielile. El a avertizat că atingerea țintei de 6,2% din PIB depinde de încasarea la timp a fondurilor din PNRR.

„Execuția la nouă luni arată că direcția este cea corectă: deficitul este cu 24 de miliarde de lei mai mic decât anul trecut, veniturile cresc de peste două ori mai rapid decât cheltuielile, iar investițiile sunt cu 30% mai mari. Ultimul trimestru este decisiv, iar ținta de 6,2% din PIB depinde de încasarea la timp a banilor din PNRR, inclusiv pentru componente ale proiectelor pe care le-am plătit deja”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.