Sânzienele sau Drăgaica, sărbătoare importantă pentru români. Ce nu ai voie să faci pe 24 iunie! Tradiții și obiceiuri

Sânzienele sau Drăgaica sunt sărbătorite în fiecare an, pe data de 24 iunie, atunci când în calendarul ortodox este marcată și Nașterea Sf. Ioan Botezătorul.

În calendarul creştin ortodox, pe 24 iunie este celebrată naşterea lui Ioan Botezătorul, considerat ultimul mare profet al Vechiului Testament, dar şi cel care a făcut trecerea spre perioada Noului Testament. Ioan este cel care l-a botezat pe Iisus Hristos în Iordan.

Biserica Ortodoxă serbează de obicei ziua morţii sfinţilor, numai Maica Domnului şi Sfântul Ioan Botezătorul făcând excepţie de la această regulă. Ei au privilegiul de a li se sărbători atât naşterea, cât şi alte evenimente din viaţa lor: Adormirea Maicii Domnului, Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul, Bunavestire, soborul Sfântului Ioan Botezătorul.

FLASH NEWS Cîțu contrazice politica lui Bolojan cu datele Eurostat: Nu există argument economic serios pentru suprataxarea celui mai puțin îndatorat sector privat din UE

19:50

FLASH NEWS După 178 de ani, Franța abrogă Codul Noir, legea care a permis sclavia și tratamentele inumane în colonii

19:46

Cine sunt Sânzienele. Tradiții și obiceiuri

Ziua de 24 iunie este una extrem de importantă în tradiția populară, reprezentând Ziua Sânzienelor. În tradiția populară, se crede că acestea sunt un fel de zâne bune, dar în cazul în care de ziua lor oamenii muncesc, Sânzienele se vor transforma în personaje rele. La fel ca și Rusaliile, acestea îi vor pedepsi aspru pe cei care nu le respectă ziua.

Tot în popor, Sărbătoarea Sânzienelor este cunoscută și sub denumirea de Drăgaica sau Amuțitul Cucului. Tradiția spune că atunci când cucul se oprește din cântat înainte de Sânziene, nu este semn bun. Vara va fi una lungă și grea pentru gospodari, pentru că nu va ploua deloc, iar seceta va afecta toate culturile.

Sânzienele îşi au originea într-un stravechi cult al soarelui, iar în unele zone, sărbătoarea se mai numeşte şi ”Cap de vară”. În imaginaţia populară, Sânzienele sunt nişte fete frumoase, care trăiesc prin păduri sau pe câmpii, cel mai adesea, dansând.

Potrivit etnologului Marcel Lutic ”ele sunt socotite zâne ale câmpului, dând puteri deosebite florilor şi buruienilor, astfel încât acestea, în preajma sărbătorii de pe 24 iunie, devin plante de leac. Nu întâmplător, după sărbătoarea Sânzienelor, toate plantele dau îndărăt, adică nu mai cresc deloc”.

Ce nu ai voie să faci pe 24 iunie. Tradiții și superstiții de Sânziene

Fetele strâng flori de Sânziene pentru a le pune sub pernă, în noaptea premergătoare sărbătorii, în credința că își vor visa ursitul. În unele zone, fetele își fac coronițe din Sânziene, pe care le lasă peste noapte în grădini sau în locuri curate. Dacă dimineața găseau coronițele pline de rouă, era semn sigur de măritiș în vara care începea.

În alte zone, fetele tinere care își căutau sortitul aveau obiceiul să arunce o cunună de sânziene pe acoperişul casei. Dacă aceasta rămânea pe acoperiş, fata urma să se mărite chiar în acel an, iar dacă ajungea pe jos, fata o mai arunca până rămânea prinsă, pentru a şti câţi ani mai are de aşteptat.

În noaptea de 23 iunie, fetele obișnuiesc să pună sub pernă flori de sânziene, în speranţa că astfel îşi vor visa ursitul. Femeile căsătorite îşi înfăşurau mijlocul cu flori de sânziene, pentru a nu avea dureri la muncile câmpului. Atât fetele, cât şi femeile îşi puneau în păr sau în sân floarea, pentru a atrage atenţia asupra frumuseţii lor.

În ziua de Sânziene nimeni nu are voie să lucreze.

Noaptea de Sânziene

Sânzienele sau Drăgaica este o sărbătoare încărcată de semnificații și are conotații magice. La miezul nopții de Sânziene, în credința populară se deschid Cerurile. Despre Sânziene se știe că sunt zece tinere zeiţe, ce formează alaiul nupţial al zeiţei Sânziana (după numele din Transilvania, Banat, Oltenia, Maramureş sau Bucovina) sau Drăgaica (aşa cum e cunoscută în Muntenia, Dobrogea, sudul şi centrul Moldovei). Dansul lor ritualic e legat de simbolismul Soarelui şi marchează caracterul special al zilei celei mai lungi din an, invitaţie la bucurie. Nerespectându-i-se ziua, Sânziana (identificată cu Junona sau Diana, la romani, ori cu Hera sau Artemis, la greci), protectoare a fecundităţii şi prezenţă binefăcătoare altminteri, se răzbună, prin vârtejuri, grindină, vijelie, flori văduvite de miros, plante fără leac.

Citește și: Rusalii 2023. Ce să nu faci niciodată în această zi de mare sărbătoare! Tradiții și obiceiuri