ANALIZĂ Infoclima | Zile de Crăciun mai călduroase, dar VISCOLE și ninsori abundente în perspectivă

Pentru mulți dintre noi, ninsoarea din zilele de Crăciun definește sărbătorile de iarnă. Dar parcă avem din ce în ce mai puține ninsori, comparativ cu deceniile anterioare, nu doar în ziua de Crăciun, dar în general, în timpul iernii. Dacă observația este corectă, atunci ar trebui să existe o schimbare pe termen lung în grosimea stratului de zăpadă . Astăzi vă invităm să o descoperiți printr-o serie de infografice de sezon.

Pentru a vedea schimbările pe termen lung în grosimea stratului de zăpadă din ziua de Crăciun, am folosit setul de date ERA5 care acoperă perioada 1950-2022. ERA5 este un set de date ce conține o reanaliză a condițiilor meteorologice și climatice la nivel global, folosind o combinație de observații în timp real și modele numerice.

Să vedem pentru început care a fost grosimea medie a stratului de zăpadă în România în perioada 1950-2022. Cum era de așteptat, în zonele de munte grosimea medie a stratului de zăpadă din ziua de Crăciun este mult mai mare comparativ cu celelalte regiuni ale României.

Pentru a înțelege mai bine schimbările de la un an la altul în grosimea stratului de zăpadă, am analizat datele pentru patru orașe din România: București, Timișoara, Iași și Cluj-Napoca, notează Bogdan Antonescu pentru Infoclima.

Această analiză este limitată la câteva orașe și realizată doar pentru ziua de Crăciun. Este important de subliniat și că vremea de Crăciun este un fenomen local și care poate varia mult de la o regiune la alta. Dar rezultatele prezentate mai jos par să indice și o posibilă influență a schimbărilor climatice asupra vremii de Crăciun.

La București grosimea stratului de zăpadă nu a depășit 20 cm în ultimii 10 ani. Iar din acești 10 ani, doar jumătate au fost cu zăpadă — o schimbare majoră, comparativ cu deceniile anterioare. O schimbare asemănătoare putem observa și pentru Timișoara. La Iași și Cluj se observă o creștere în ultimul deceniu, de Crăciun, cu un strat mic de zăpadă.

Știm clar că temperatura medie globală a crescut cu aproximativ aproximativ 1.2°C față de perioada preindustrială (1850-1900), iar asta poate însemna ierni mai blânde, cu temperaturii de Crăciun mai ridicate în prezent și cu schimbări în distribuția precipitațiilor, comparativ cu deceniile anterioare.

• Astfel, în loc să avem un strat consistent de zăpadă și frig — așa cum eram obișnuiți —, avem o vreme mai călduroasă și fără zăpadă sau chiar cu ploi în timpul sărbătorilor.
• Iar tendința pentru următoarele decenii este către ierni din ce în ce mai blânde. 

Dar asta nu înseamnă că nu vom mai avea fenomene extreme în timpul iernii — ninsori abundente, viscole — în toate regiunile României, nu doar în cele montane. Există studii care leagă schimbările climatice de modificările curentului jet și ale vortexului polar cu o influență directă asupra fenomenelor extreme din timpul iernii.

• Legătura poate fi rezumată în felul următor: încălzirea care are loc în regiunile Arcticii din cauza schimbărilor climatice reduce diferența de temperatură dintre zona rece din nord și cea caldă de la sud.
• Această reducere a diferenței de temperatură înseamnă un curent jet mai slab, care permite astfel aerului mai rece de la nord să pătrundă către latitudini mai mici. Alte studii, baze de modelare numerică, au arătat că atunci când gheața marină din Arctica se reduce efectul este foarte mic asupra curentului jet și asupra vortexului polar.

Chiar dacă pentru moment cercetările nu au ajuns la un consens, condițiile naturale schimbătoare vor duce în continuare la vreme extremă de iarnă, inclusiv ninsori abundente și temperaturi foarte scăzute în ziua de Crăciun.

Citește și:

Resursele de pe fundul oceanelor | Un pas prea departe pentru TRANZIȚIA verde?

Punctul Nemo, un CIMITIR spațial care poluează Pacificul?

Radiografia POLUĂRII râurilor din România

Relațiile dintre economii și sistemele Pământului: ”O perioadă fără precedent de depășire a RESURSELOR globale”

Plajele litoralului românesc, de la evoluție naturală la lărgire artificială