Adevărul despre MOARTEA lui Mihai Eminescu. Cel mai cunoscut mit despre poet, demontat de specialiști

Cei mai mulți dintre noi am auzit măcar o dată că Mihai Eminescu ar fi murit de sifilis, boală de care ar fi suferit în ultima parte a vieții.

Însă pe baza morții poetului național au existat de-a lungul timpului tot felul de speculații, unele, precum că ar fi fost de fapt asasinat, apărând chiar în presa vremii.

La data de 15 iunie 1889, Eminescu murea, în Casa de Sănătate a medicului Alexandru Șuțu, pe strada Plantelor din București. Informațiile oficiale atestau că poetul a murit din cauza sifilisului. Cu toate acestea, în 2018, 12 dintre cei mai importanți specialiști în medicină din România desființau această ipoteză, dar și ideea unei crime, arată Adevărul.

Într-o carte publicată în 2018, cei 12 specialiști spun că inima lui Eminescu a cedat din trei cauze: tratamentul cu mercur (care se administra pe vremuri pentru sifilis), tulburarea bipolară de care suferea și fumatul. Această combinație i-ar fi fost fatală lui Eminescu, nu sifilisul în sine.

FLASH NEWSNicușor Dan, la primul summit european dedicat exclusiv inteligenței artificiale. România cere măsuri împotriva atacurilor cibernetice

09:32

VIDEOGeorge Simion lansează o ipoteză despre planurile lui Nicușor Dan: ”Încearcă să facă un partid suveranist bun, cu tot felul de indivizi, unii care au fost pe la noi prin partid și care au ales să ne trădeze”

09:27

„Au luat toate documentele, toată descripţia bolii şi au constatat că un bolnav de sifilis nu trece prin ce a trecut Eminescu şi nu a avut simptomele respective”, a declarat Eugen Simion, academician.

Cartea „Maladiile lui Eminescu şi maladiile imaginare ale eminescologilor” a fost publicată de către Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, sub îndrumarea academicianului şi criticului literar Eugen Simion,

„Diagnosticul de sifilis nu a fost documentat, pe vremea aceea nici nu se putea documenta. Era interpretat pe semnele clinice, pe contactul sexual, pe fenomenele cutanate ce apăreau după contactul sexual la un interval de timp”, a precizat și Eduard Apetrei, medic cardiolog.

Nu apar leziuni cerebrale

Academicianul Victor Voicu, farmacolog si toxicolog, spune că în raportul autopsiei poetului nu apar leziunile cerebrale specifice sifilisului. Ceea ce înseamnă că tratamentul cu mercur, folosit la acea vreme, nu avea cum să-i facă bine.

Experţii reuniţi de Academia Română au spus că poetul a avut o ateroscleroză precoce şi o personalitate de tip bipolar care, alături de tratamentul greşit şi de propriile vicii, i-au grăbit sfârşitul. Este foarte probabil ca Mihai Eminescu să fi murit în urma unui infarct.

„M-am documentat în primul rând asupra efectelor produse de intoxicaţia cu mercur pe aparatul cardiovascular. Din rapoartele medicale reiese că el avea palpitaţii, că se plângea de dureri toracice, deci putea să fie angină, că nu mai putea urca, oboseala, efortul şi că a avut leşinuri. El a avut o suferinţă şi cardiovasculară. Era fumător, avea factor de risc major”, arăta prof. univ. dr. Eduard Apetrei. Volumul „Maladiile lui Eminescu şi maladiile imaginare ale eminescologilor”.