Când a avut loc cel mai mare CUTREMUR din istoria României. Ce magnitudine a avut! S-a simțit și în Europa, și în Asia

La începutul acestei luni, România a comemorat 47 de ani de la cutremurul de la 1977, care a rămas în memoria colectivă ca fiind unul dintre cele mai devastatoare seisme din istoria țării noastre.

Cu toate acestea, puțini știu că nu cutremurul din 1977 a fost cel mai puternic din România, ci unul care s-a produs înaintea acestuia.

El s-a produs pe 14 octombrie 1802, de Sfânta Paraschiva, și a rămas încă de pe atunci cunoscut ca fiind „cutremurul cel mare”.

Seismologii spun că seismul a avut 7,9 grade pe scara Richter și ar fi durat aproximativ două minute, afectând cele mai multe dintre clădirile din București, printre care și Turnul Colței. Alte estimări spun că seismul ar fi avut până la 8,2 grade pe scara Richter.

EXCLUSIV Șeful Teleradio-Moldova spune, pentru Gândul, că ar fi votat cu două mâini pentru Alexandra Căpitănescu: „Cea mai bună prestație a României din ultimii 20 de ani”

16:19

REACȚIE Membră a juriului Eurovision din Moldova, explicații după votul controversat acordat României. „Au fost diferențe enorme”

16:13

Magnitudinea mare a acestui seism, care a provocat mari pagube materiale și umane, poate fi sesizată din numeroasele însemnări de pe manuscrise şi cărţi tipărite. Numărul mare de mărturii rămase demonstrează că această mișcare tectonică a marcat întreaga societate românească, cu atât mai mult că a fost precedată şi de o eclipsă de soare. Oamenii, cuprinși de spaimă, au încercat să explice fenomenul ca o pedeapsă divină pentru păcatele săvârșite, arată Historia.

În urma cutremurului din anul 1802 au suferit stricăciuni bisericile Sărindar, Stravropoleos, Sfinții Apostoli, Sfântul Gheorghe Nou, Mihai Vodă, Sfântul Atanasie Bucur, precum și mănăstirile Cotroceni și Văcărești. De asemenea, biserica Sfântul Ilie de lângă Podul Calicilor (Calea Rahovei) clădită pe la 1745-1748 de călugărul Isaia Novăceanu, împreună cu sora lui, Sanda, și soțul acesteia, Athanasie, a fost complet ruinată de cutremur, fiind zidită din nou cu banii vornicului Fotache Știrbei în august 1838.

Bucureștiul a avut un aspect groaznic după marele cutremur, dar datorită măsurilor luate de noul domnitor, Constantin Ipsilanti, orașul avea să se refacă după această calamitate.

Cei mai mulți români trăiesc în zone cu risc de cutremur

Aceasta în contextul în care 70% dintre români locuiesc în zone cu risc seismic moderat sau ridicat.

România este, în continuare, una dintre ţările cele mai expuse la seisme, acestea aflându-se în topul riscurilor de care se tem românii. Potrivit unei cercetări realizate de IRES la solicitarea UNSAR, peste jumătate dintre români sunt îngrijoraţi că un cutremur sau un incendiu le-ar putea afecta locuinţa. În aceste condiţii, însă, a nivel naţional, doar una din cinci locuinţe este asigurată, astfel încât doar 20% dintre români ar beneficia de protecţia oferită de o poliţă de asigurare pentru locuinţă, comparativ cu o medie europeană de circa 65%.

În primele 9 luni ale anului trecut, companiile de asigurări au achitat despăgubiri de peste 119,2 milioane lei în baza asigurărilor pentru locuinţe, în creştere cu 61% faţă de valoarea achitată în aceeaşi perioadă a anului 2022 (74,1 milioane lei).

„Cu aproximativ 7,6 milioane de locuinţe neprotejate în faţa neprevăzutului, asigurarea locuinţelor în caz de dezastru trebuie să devină, fără îndoială, o prioritate naţională, dar şi o responsabilitate individuală a fiecărui român”, a declarat Alexandru Ciuncan, preşedinte & director general al UNSAR.