Europa, ultimele opțiuni pentru a salva Groenlanda. Politico: „E timpul să-l dea afară pe Trump?”

În timp ce Donald Trump amenință că va folosi armata americană pentru a ocupa Groenlanda, oficialii și diplomații europeni au început să exprime – cu destulă dicreție, totuși – un gând care, anterior, ar fi fost de neconceput. Cum ar arăta o ripostă? 

Deși o confruntare militară între SUA și orice forță europeană ar duce probabil la unul dintre cele mai scurte războaie din istorie, există și alte modalități prin care aliații Groenlandei se pot opune președintelui american dacă acesta refuză să facă compromisuri, notează Politico.

• Printre potențialele puncte de presiune se numără rețeaua extinsă de resurse militare din regiune, pe care SUA o folosește, în jargonul geopoliticii, pentru a proiecta puterea americană departe de casă – în Africa și în special în Orientul Mijlociu.
• De ce ar trebui ca SUA să aibă acces, în continuare, la aceste baze sau să primească sprijin din partea activelor navale, a forțelor aeriene sau chiar a serviciilor de informații ale aliaților, dacă încearcă să preia teritoriu suveran de la un membru NATO precum Danemarca?

PACE ÎN UCRAINA Delegația Ucrainei a ajuns în Miami pentru o rundă decisivă de negocieri. Vor să clarifice detaliile păcii înainte de întâlnirea de la Davos

15:07

INEDIT Un diamant albastru extrem de rar, estimat la 27 de milioane de euro, a fost descoperit în Africa de Sud

15:04

Care este „marele risc”

Chestiunea este atât de sensibilă încât diplomații fac eforturi să o țină departe de dezbaterile principale dintre guverne în sălile de summituri ale UE sau NATO.

Însă cinci oficiali și diplomați au confirmat pentru Politico că subiectul extrem de sensibil al modului de a riposta împotriva lui Trump este discutat în privat pe întreg continentul.

• Pe lângă resursele militare ale Europei, SUA se bazează și pe Europa ca partener comercial cheie, iar guvernele europene cheltuiesc miliarde de dolari în fiecare an pentru a cumpăra arme americane. Toate acestea oferă un potențial avantaj dacă clienții europeni decid să nu mai cumpere din SUA.
• Marele risc, spun unii oficiali, este ca o astfel de provocare directă să escaladeze rapid și să se transforme într-o ruptură totală a relației transatlantice.
• Alții susțin că alianța este din ce în ce mai toxică sub Trump și că Europa trebuie să meargă mai departe.

Cel mai aproape de avertismentul privind represaliile la care a ajuns vreun lider a fost în remarcile criptice ale lui Emmanuel Macron, președintele Franței.

„Nu subestimăm declarațiile despre Groenlanda”, le-a spus Macron miniștrilor săi săptămâna aceasta. „Dacă suveranitatea unui stat european și aliat ar fi afectată, efectele de domino ar fi fără precedent. Franța urmărește situația cu cea mai mare atenție și va acționa în deplină solidaritate cu Danemarca.” 

Un oficial al guvernului francez nu a putut confirma dacă Macron a fost sau a plănuit să fie în contact cu Trump pe tema Groenlandei, dar a subliniat că „este un subiect extrem de sensibil și că el cântărește cu atenție fiecare cuvânt”.

Calea ușoară sau calea grea?

Avertismentul voalat al președintelui francez a venit în contextul în care miniștrii de externe ai Danemarcei și Groenlandei au deschis discuții cu administrația Trump la Washington, în căutarea unui compromis privind soarta insulei cu 57.000 de locuitori.

După discuțiile de miercuri, cu vicepreședintele JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio, ministrul danez de externe – Lars Løkke Rasmussen – a încercat să pară optimist, dar a recunoscut că nu se întrevedea nicio înțelegere.

„Președintele are dorința de a cuceri Groenlanda”, a declarat Rasmussen presei. „Și, prin urmare, avem în continuare un dezacord fundamental”, a mai spus acesta, potrivit Politico.

• Diplomați din țări europene, care au refuzat să își dezvăluie identitatea deoarece subiectul este mult prea sensibil, au declarat că discuțiile sunt în desfășurare în capitale despre cum să se opună lui Trump.
• Printre opțiunile mai ușoare se numără tacticile de tergiversare, eforturile de lobby în rândul republicanilor din Washington, trimiterea de trupe aliate în Groenlanda și chiar o campanie publicitară în America.
• Însă a apărut posibilitatea întreruperii sprijinului pentru desfășurările militare americane, inclusiv sugestii radicale de a prelua controlul asupra bazelor americane, a declarat unul dintre diplomați.

„Discuțiile sunt în curs de desfășurare despre cum am putea face presiune și spune «Aveți nevoie de noi și, dacă faceți asta, vom riposta într-un fel». Dar, în același timp, nimeni nu vrea să vorbească despre asta”, a spus diplomatul.

O sabie cu două tăișuri

Principalul motiv pentru care europenii sunt reticenți în a deveni agresivi în public este că ei consideră sprijinul lui Trump ca fiind vital pentru oferirea de garanții de securitate viabile Ucrainei în cadrul oricărui acord de pace cu Rusia.

În același timp, mulți aliați pur și simplu nu își pot imagina o lume în care SUA ar prelua Groenlanda cu forța. „Poate că este doar o iluzie”, a spus diplomatul, dar a remarcat: „Ar trebui să fim pregătiți pentru asta”.

Un alt oficial european a confirmat că guvernele discută despre cum să riposteze eficient împotriva revendicărilor teritoriale americane. „Există o influență în Europa, dar aceasta nu este utilizată la maximum”, a spus oficialul.

• În acest moment, europenii nu sunt pregătiți mental pentru escaladarea pe care ar declanșa-o o astfel de represalii. „Trebuie să fim pregătiți”, a adăugat oficialul.
• În cadrul NATO — unde orice discuție despre pedepsirea americanilor rămâne în mare parte inacceptabilă — unii subliniază că acest lucru ar fi o sabie cu două tăișuri.

„Utilizarea bazelor ca monedă de schimb pentru a obține avantaje — și se poate face — ar duce la daune reciproce. Europa ar pierde și mai mult garanțiile de securitate… iar SUA și-ar pierde cea mai valoroasă platformă de operațiuni avansate”, a declarat un diplomat NATO.

SUA, baze esențiale pentru pregătire și pentru a permite acoperirea strategică globală

Începând cu 2024, SUA aveau 31 de baze permanente și alte 19 situri militare în Europa, ca parte a Comandamentului European al Statelor Unite. Aceasta includea cel puțin 67.500 de militari activi, conform celor mai recente cifre ale Departamentului Apărării al SUA , cea mai mare parte fiind staționați în Germania, Italia și Regatul Unit.

• Acestea includ cea mai mare bază NATO din Europa, la Ramstein, Germania, și bazele forțelor aeriene din Regatul Unit, la Lakenheath și Mildenhall, care găzduiesc împreună aproximativ 3.000 de militari.
• Baza aeriană Aviano din Italia susține singura aripă de avioane de vânătoare americană la sud de Alpi și este „un centru cheie al puterii aeriene NATO”, potrivit Centrului pentru Analiza Politicilor Europene.

Ben Hodges, fost comandant al trupelor americane din Europa, a declarat că aceste baze sunt „esențiale pentru pregătire și pentru a permite acoperirea strategică globală a Americii”. 

Forțarea americanilor să abandoneze aceste amplasamente ar avea un efect „dezastruos” asupra operațiunilor americane, a spus Hodges, Ramstein acționând în special ca o rampă de lansare cheie pentru desfășurările americane în Orientul Mijlociu și Africa.

Ucraina are de pierdut

Și, în ciuda alarmei provocate de planurile lui Trump privind Groenlanda, aceasta nu este cea mai mare prioritate de securitate pentru UE sau Marea Britanie.

În timp ce țări precum Germania, Suedia, Marea Britanie și Franța s-au angajat să trimită personal militar pe insulă ca semn de sprijin, altele se tem că disputa este o distragere periculoasă de la sarcina lor principală de a apăra Ucraina împotriva Rusiei.

Fără garanții de securitate americane, diplomații recunosc că va fi imposibil să-l descurajeze pe Vladimir Putin să atace din nou Ucraina, așa că îmbunătățirea relației cu Trump trebuie să fie o prioritate deocamdată, chiar dacă alianța nu va dura pentru totdeauna.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Rețeta sigură pentru EȘEC. Țări membre NATO nu înțeleg riscurile din spațiul cibernetic. „Alianța rămâne slabă, ancorată în apărarea pasivă, continuă să cedeze inițiativa adversarilor săi”
• Experimentele Kremlinului în vreme de război. De ce aplică Putin formula „ȚAR BUN, BOIERI RĂI” pentru guvernatorii din unele regiuni ale Rusiei. „Excentrici, populiști, predispuși la scandaluri”
• Primele concluzii după ce Rusia a testat racheta de croazieră cu propulsie nucleară Burevestnik. „Element al unui joc politic, răspuns propagandistic pentru SUA, un vestitor al dezordinii sau un simbolism tardiv”?