Dezbatere la conferința CNSAS. Directorul Arhivelor Naționale: “Legea informațiilor clasificate ar trebui să fie pentru viitor, nu pentru trecut!”

La Academia Română a avut loc, azi, deschiderea conferinței organizată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (C.N.S.A.S.) în parteneriat cu Fundația Konrad Adenauer – Romania, cu tema “Ce dezvăluim, ce protejăm? Arhivele poliției secrete comuniste și aplicarea GDPR”. În principal, s-a discutat despre modul în care adevărul istoric poate fi cunoscut prin activitatea CNSAS și accesul la arhivele fostei Securități, respectarea dreptului la informare, dar și a dreptului la viață privată.

În deschidere, președintele CNSAS, prof.univ.dr. Constantin Bughet a subliniat eforturile instituționale și administrative care au fost făcute pentru cunoașterea corectă și concretă în logica deconspirării acestor arhive. “Să reflectăm asupra comparației între democrație și liberalism, a relației dintre condiția libertății individuale și elementul de control public (…)”

VIDEO Johnny Depp a apărut deghizat la Comic-Con. Actorul și-a surprins fanii înaintea lansării noului său film

20:22

SĂNĂTATE Câtă cafea putem bea zilnic fără riscuri? Răspunsul surprinzător al cercetătorilor

20:12

Conferința video AICI

Amintind de anii comunismului, președintele CNSAS a subliniat că atunci “nu a existat o societate civilă care să intervină când sociteatea politică genera arbitrariul și bunul plac (…) Să pledăm în mesajele publice pledoaria pentru obiectivitate și adevărul istoric al perioadei comuniste, mai ales în zilele noastre când se amestecă tot felul de percepții (…) Societatea românească duce lipsă de dezbatere”. De asemenea, președintele Buchet a spus că “justiția socială trebuie mai mult explorată”.

Săvoiu: “Dreptul de a fi uitat nu este un drept absolut!”

Directorul Direcției Juridice și de Comunicare la Autoritatea Națională de Supraveghere a Datelor cu Caracter Personal, Alina Săvoiu a pus în discuție protecția dreptului la viață privată și a explicat noutățile din reglementările naționale de acum opt ani, cum ar fi dreptul de a fi uitat dar care “nu este un drept absolut”. Mai mult, Săvoiu a spus că există prevederi legale pentru menținerea datelor de la restricționarea prelucrării lor.

“Când primești o cerere legată de anumite date, se poate suspenda prelucrarea până verifici dacă e o problemă acolo (…) Dreptul la opoziție îmbracă excepții și nu se aplică întotdeauna, se poate bloca sau temporiza”, a mai spus Alina Săvoiu.

Germina Nagâț, membru în CNSAS a expus necesitatea creării unui ghid de bune practici pentru a se știi ce trebuie anonimizat.

Prezent la conferință, jurnalistul de la Gândul a întrebat: Cum poate fi redat fidel adevărul istoric cu anonimizări? Răspunsul a venit din partea președintelui Buchet care a spus că „la CNSAS nu a fost o anonimizare în exces, altfel cu ce ne-am deosebi de un regim totalitar?”

La rândul său, Cristian Aniță, director la Arhivele Naționale Române a susținut ideea unui ghid care să gestioneze „nevoia de a deschide arhivele, de a susține cercetarea și obligația de a proteja datele sensibile (…) Cercetarea trebuie să se desfășoare cu anumite garanții”.

Digitalizarea ar duce la limitarea accesului la documente?

Laura Cornea, membru CNSAS a spus că ar fi mai bun un ghid al bunelor practici pentru cei care fac parte din rețea. “Ar fi util site-ului, în care ne propunem să ridicăm documente tematice care ar face bine pentru ceea ce protejăm și ceea ce nu protejăm, iar CNSAS a găsit un echilibru”.

Mai mult, Laura Cornea a punctat și tema digitalizării, care ar presupune o limitare a accesului la documente și a adăugat faptul că există instituții care dețin încă documente din perioada 1945-1989 care sunt încă clasificate, iar Cristian Aniță a spus că “Legea informațiior clasificate ar trebui să fie pentru viitor, nu pentru trecut,iar pentru asta ar trebui să existe o voință politică !”

“Cine este domnul Georgescu?”, enigma rămasă la serviciile secrete

Directorul executiv al EXPERT FORUM, Laura Ștefan a adus în discuție trecutul recent plin de valențe actuale și “saga românească din 2024, mai precis momentul anulării alegerilor și întrebarea legată de cei care au interferat cu alegerile:

„Unii zic că rușii, Traian Băsescu, că sunt băieții noștri! Eu cred că dacă până acum România și-ar fi făcut cu adevărat treaba în a pune lumină în trecutul nostru recent, nu ne-am mai întreba astăzi ”.

Am ști. Așa cum am ști și cine sunt oamenii din jurul său. Deci, discuția despre acces la informați versus protecția vieții personale eu aș vrea să o duc din perspectiva interesului pentru a ști cine sunt colaboratorii și în ce fel acești foști colaboratori din sistemul represiv au continuat să-și desfășoare activitatea după 1989!?

Fie făcând parte din lumea politică, fie intrând în afaceri, să știm și noi dacă acești oameni continuă să influențeze viețile noastre azi și pe cele ale copiilor noștri mâine”.

România, după un drum spre transparență a venit reversul

Expertul a mai spus că, în România, după un drum spre transparență a venit reversul și nevoia de a exista o balanță justă “între dreptul victimelor de a ști, dreptul interesul societății de a fi informată, nu doar din curiozitate și nu pentru că ne-ar place exhibiționismul, ci pentru că aceste informații sunt determinante pentru felul în care România funcționează astăzi. Atunci când ne uităm și vedem bizarerii pe scena publică, de multe ori, explicația ține de trecutul nostru recent.”

Conferința a fost un bun prilej pentru un schimb de experiență între specialiști din România și invitații din Germania, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Albania, Lituania și Republica Moldova.