Gruparea care scotea pensionari de lux pe bandă rulantă a șters zeci de probe – Tribunalul a stabilit eliberarea, deși DIICOT a cerut arestarea pentru securitatea anchetei

Membrii grupării de infracționale organizate (GIO) care falsifica vechimea în câmpul muncii ale unor viitori pensionari care plăteau sume generoase de bani au șters zeci de documente după ce au aflat că sunt anchetați, dar cu toate acestea Tribunalul București a stabilit în mod ciudat că ei nu reprezintă un risc pentru ancheta procurorilor și a stabilit eliberarea acestora.

Concret, o adresă a Casei Naționale de Pensii scoate la iveală gravitatea acțiunilor membrilor grupului ridicat de anchetatorii DIICOT, respectiv faptul că aceștia au șters numeroase acte, care urmau să devină probe ale DIICOT în acuzarea lor.

ULTIMA ORĂ Trump declasifică documente secrete despre alegeri și acuză China de cel mai mare atac cibernetic din istorie: „Sute de mii de străini și morți sunt pe listele electorale”

07:31

ACTUALITATE 17 Iulie, calendarul zilei: David Hasselhoff împlinește 74 de ani. Un an de la decesul lui Felix Baumgartner

07:15

Mai precis aceștia au șters din sistemul informatic al ANAF un număr considerabil de declarații fiscale rectificative D112 care atestau vechime în muncă, care anterior fuseseră încărcate în sistem tot de către aceștia.

Debut de dosar

Actualul dosar al DIICOT a fost format urmare unui proces verbal de sesizare din oficiu din 7 aprilie 2023 al polițiștilor Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate București.

Această sesizare din oficiu a venit ca urmare a unor percheziții din 3 aprilie 2023 legate de fraudele cu vechime în muncă ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București, acțiune ce a avut menirea de a alerta gruparea care de altfel a și început ștergerea de probe.

Aceștia alertau procurorii DIICOT că 2019 și până în prezent pe raza municipiului București s-a constituit un grup infracțional organizat ce se ocupă cu depunerea de declarații 112 (declarația privind obligația de plata a contribuțiilor sociale, impozitul pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate) false, în schimbul unor diferite sume de bani, cu scopul de a crea vechime fictivă în muncă pentru persoanele în numele cărora sunt depuse.

Declarațiile sunt depuse retroactiv (declarații rectificative), explicau atunci ofițerii de la crimă organizată, în aceeași zi pentru un interval de timp de mai mulți ani, în numele unor persoane juridice (societăți comerciale de tip fantomă sau asociații nonprofit fără activitate) care nu mai plătesc niciun fel de impozit sau contribuție către stat pentru a atesta că persoanele vizate au lucrat pentru aceste entități.

Anchetatorii DIICOT au declanșat ancheta la acel moment și au colaborat pe parcurs cu mai toate autoritățile statului de pe linia fiscalității și a pensiilor.

Calul de bătaie care a pavat drumul procurorilor

După ce procurorii DIICOT au depistat în informațiile financiare scriptice izul penal al faptelor grupării acești au trecut la identificarea tuturor membrilor și la deslușirea mecanismelor prin care se comit ilegalitățile privind înstărirea nejustificată a pensionarilor plătitori.

Astfel, anchetatorii au cerut unui judecător de drepturi și libertăți să le dea mână liberă în urmărirea îndeaproape a unui pensionar despre care prourorii aveau informații că încasează pensie calculată nelegal în baza vechimii fictive după ce acesta le-a plătit o sumă generoasă de bani.

Calul de bătaie al anchetatorilor a făcut exact ce se așteptau, a purtat discuții cu membrii grupării și le-a servit pe tavă procurorilor DIICOT felul precis în care gruparea „fideliza” pensionari cu vechime mică.

Pentru acest caz concret procurorii au fost ajutați și de Casa Națională de Pensii care le-a indicat că mulți dintre beneficiarii mecanismului infracțional nu ar fi îndeplinit condițiile de eligibilitate pentru acordarea dreptului la pensie, fără perioadele de vechime introduse fictiv.

Casa a arătat că pensionarul filat îndeaproape de anchetatorii DIICOT nu ar fi beneficiat de pensie legală dacă vechimea sa nu ar fi fost introdusă fictiv în sistem.

În acest sens, au arătat anchetatorii, conform procesului-verbal de investigații întocmit la data de 25.03.2026 de organele de cercetare penală ale poliției judiciare, bărbatul luat la ochi de procurorii DIICOT este una dintre persoanele care au beneficiat de vechime fictivă în muncă.

Acesta beneficiază de pensie parțial anticipată de la data de 16.02.2022. La stabilirea cuantumului pensiei sale au fost luate în calcul perioadele 01.01.2018 – 01.12.2021, în care acesta figura ca angajat al unei firme, și 01.01.2011 – 01.01.2018, în care el apărea ca fiind angajat la o altă firmă.

În continuarea verificărilor, a reieșit că vechimea generată fictiv în muncă pentru perioadele 01.01.2018 – 01.12.2021, în care acesta figura ca angajat la prima firmă, și perioada 01.01.2011-01.01.2018, în care acesta figura ca angajat la cea de-a doua firmă, au fost șterse prin încărcarea unei declarații rectificative, astfel, prin excluderea lor, bărbatul nu mai îndeplinește condițiile pentru plata pensiei anticipate obținute la 16.02.2022.

Totodată, încasarea pensiei parțial anticipate a cauzat în perioada 16.02.2022 – 31.12.2024 o pagubă bugetului Casei locale de Pensii a jud. Teleorman în valoare de 45.120 lei, potrivit celor constate de către anchetatorii DIICOT.

A mirosit pericolul…

Anchetatorii povestesc faptul că în cazul acestui bărbat, odată ce dosarul de pensionare al acestuia a fost reanalizat de Casa Județeană de Pensii Teleorman, s-a constatat ca vechimea ce a stat la baza stabilirii drepturilor de pensie a fost ștearsă.

În continuare, angajații Casei Județene de Pensii Teleorman au emis decizia de încetare a plaților, înștiințând atât beneficiarul, cât și organele de poliție competente, IPJ Teleorman, pentru a face investigații cu privire la situația descoperită.

Conversațiile purtate de bărbat au arătat că prima persoana pe care a sunat-o după ce a primit decizia de încetare a plații a fost unul dintre membrii constituenți al grupului infracțional, care evită sa discute subiectul la telefon și îl invită acasă pentru a găsi o rezolvare la problema apărută.

Conform înțelegerii, cei doi s-au văzut în ziua următoare, iar consecința întâlnirii o reprezintă apelul telefonic inițiat de acest membru al grupării către un altul prin care cel din urmă este anunțat de o problema grava apăruta în cazul lui proaspătului pensionar.

Procurorii au surprins urmărindu-l pe acest apelant la gruparea cercetată că bărbatul intenționează să restituite întreaga suma de bani primită de la data emiterii deciziei de pensionare, având-o pregătită într-un cont separat.

Acest fapt denota ca bărbatul avea încă de la început reprezentarea că pensionarea s-a realizat în mod nelegal, având la baza vechime fictivă generată folosind societăți și asociații la care el nu a fost angajat niciodată, iar pentru a minimaliza riscurile descoperii acestei situații, nu s-a atins de banii încasați, fiind dispus să îi înapoieze imediat ce situația ar fi descoperită și să recunoască faptele comise.

De asemenea, din discuțiile purtate atât cu fiica sa, avocat în cadrul Baroului București, cât și cu organul de politie judiciara din cadrul IPJ Teleorman, rezultă fără dubii că solicitantul a cunoscut procedura ilegală folosită la pensionare.

Decizie ciudată a magistratului Claudiu Corobana

Gândul constată cum judecătorul Claudiu Corobana a optat să lase în libertate, sub control judiciar, cea mai blândă dintre măsurile preventive, șase inculpați a căror primă grijă după aflarea faptului că sunt anchetați în anul 2023 a fost aceea ce a șterge probe ANAF.

În sens contrar anchetatorii DIICOT au cerut acestui magistrat de drepturi și libertăți plasarea celor șase în arest preventiv în măsura în care ancheta mai are pași numeroși de parcurs până la finalizarea sa.

Decizia de joi seară nu este definitivă și poate fi contestată de anchetatorii DIICOT caz în care dosarul va ajunge la Curtea de Apel București.

Anterior acestei soluții procurorul DIICOT prezent la ședința în care s-a cerut arestarea preventivă a acestora a explicat magistratului de drepturi și libertăți gravitatea pe care o reprezintă acțiunile sistemice și continue ale membrilor grupării la adresa ordinii de drept.

Fapte de gravitate moderate blând de instanță

În ansamblul lor, a spus magistratul de la DIICOT „aceste împrejurări evidențiază că activitatea infracțională cercetată depășește cu mult gravitatea obișnuită a unor infracțiuni contra patrimoniului, reprezentând un atac sistematic asupra unui mecanism esențial de protecție socială, realizat prin intermediul unui grup infracțional organizat, cu utilizarea unor mijloace de natură să compromită funcționarea evidențelor oficiale ale statului, ceea ce justifică concluzia că privarea de libertate a inculpaților este necesară pentru înlăturarea stării de pericol concret pentru ordinea publică și pentru buna desfășurare a procesului penal”.

Astfel, a explicat procurorul judecătorului de drepturi „reacția fermă a autorităților judiciare este necesară și pentru protejarea ordinii publice, întrucât infracțiuni de această natură afectează grav încrederea cetățenilor în legalitatea și echitatea sistemului public de pensii”.

„Lăsarea în libertate a inculpaților ar crea percepția că fraude de o asemenea amploare, comise în mod organizat și pe termen îndelungat împotriva bugetului public, nu atrag o reacție adecvată din partea autorităților judiciare, fiind de natură să încurajeze comiterea unor fapte similare și să genereze un sentiment de insecuritate juridică și de neîncredere în capacitatea statului de a proteja resursele publice”, a mai arătat magistratul DIICOT în fața instanței.

Procurorul a mai explicat judecătorului de la Tribunalul București că „inculpații au valorificat experiența profesională, atribuțiile și pozițiile deținute în cadrul funcțiilor exercitate, folosindu-se de competențele și relațiile dobândite în acest context pentru a influența desfășurarea activităților infracționale și pentru a îngreuna devoalarea mecanismului ilicit și identitatea persoanelor responsabile” dar și că „riscul concret de influențare a desfășurării procesului penal este unul ridicat, având în vedere pregătirea profesională și poziția unor inculpați”.

DIICOT a explicat pericolul din spatele faptelor

Gravitatea deosebită a faptelor cercetate, a explicat magistratul DIICOT în fața judecătorului de la Tribunal, constă „în constituirea și aderarea la un grup infracțional organizat care, începând cu luna mai 2018 și pe o perioadă îndelungată de timp, a acționat în mod sistematic pentru fraudarea sistemului public de pensii, activitatea infracțională având un caracter repetitiv, continuu și riguros planificat”.

„Caracterul organizat al grupării infracționale, membrii acesteia acționând în baza unui plan infracțional prestabilit, cu repartizarea atribuțiilor și rolurilor între participanți, în scopul introducerii în bazele de date ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală a unor declarații fiscale nereale (Declarația 112), prin care era creată în mod fictiv vechime în muncă pentru numeroase persoane, în vederea obținerii nelegale a dreptului la pensie ori a majorării cuantumului acesteia;
amploarea consecințelor patrimoniale produse, activitatea infracțională generând un prejudiciu bugetului de stat de aproximativ 6.985.077 lei, calculat până la data de 31.12.2024, prejudiciu care are caracter evolutiv”, a mai explicat judecătorului magistratul DIICOT.

Oficialul Direcției a mai arătat în ședință că „atingerea adusă relațiilor sociale privind încrederea în funcționarea sistemului public de pensii și în evidențele oficiale ale statului, întrucât activitatea infracțională a vizat alterarea unor baze de date oficiale administrate de autorități public(ANAF și apoi CASELE TERITORIALE DE PENSII), afectează credibilitatea mecanismelor prin care statul stabilește și acordă drepturile de asigurări sociale”.

„Gravitatea este amplificată de faptul că fondurile astfel fraudate provin din contribuțiile persoanelor asigurate și sunt destinate finanțării unui serviciu public esențial într-un stat de drept” iar „modul sofisticat de operare relevă un grad ridicat de specializare și o capacitate sporită de organizare, inculpații utilizând societăți comerciale fără activitate economică reală, unele radiate chiar de mai bine de 10 ani de zile”.

Breșă majoră între Casa de Pensii și ANAF

Sursele Gândul explică în exclusivitate și breșa care a făcut posibilă intruziunea acestui grup de criminalitate organizată între organismele statului.

Astfel explică acestea „între ANAF si Casa de pensii nu există un liant informatic facil care să permită verificarea curentă și rapidă a fraudelor”.

Un exemplu, oferit de sursele Gândul, e acela ca „autorii  au reușit implementarea de vechime fictivă pe firme radiate la momentul introducerii declarațiilor D112 iar statul nu a avut capacitatea sa verifice mecanismul de fraudare.

Concret, Casa de pensii poate verifica la ANAF existența unei declarații D112 dar ANAF nu îi permite să vadă dacă angajatorul respectiv este sau nu radiat, au explicat sursele noastre.

În acest vid de siguranță și-a făcut loc gruparea care a sporit pensii din pix pentru aproape 900 de pensionari, conchid sursele publicației.

DIICOT a pus „ștampila” pe Casa de Pensii București

Aproape 160 de ștampile ce erau folosite la ștampilarea declarațiilor D112 privind vechimea în muncă ar fi fost ridicate de anchetatorii DIICOT central în timpul perchezițiilor de miercuri dimineață în dosarul privind falsuri legate de vechimea în muncă ce sporesc nejustificat pensiile a 860 de beneficiari, transmit pentru Gândul surse judiciare.

Potrivit acestora ștampilele s-ar fi găsit la unul dintre suspecții din dosar care a fost „vizitat” de anchetatorii DIICOT. Acesta, susțin sursele noastre, ar fi fost în trecut angajat al Inspectoratului Teritorial de Muncă.

În prezent, punctează sursele citate, bărbatul lucra în mediul privat iar ștampilele găsite în reședința sa erau folosite pentru a parafa documente în procesul de pensionare dar și declarații D112.

Zeci de mii de lei confiscați

Sursele noastre spun că aproximativ 80.000 de lei și 3750 de euro ar fi ridicat anchetatorii care au descins în locuințele suspecților din acest dosar.

Totodată ar mai fi fost ridicat un laptop, două telefoane mobile, 158 de ștampile, aproximativ o sută de cărți de muncă în original și aproximativ șase sute de înscrisuri.

DIICOT a transmis, marți, un comunicat oficial care confirmă informațiile obținute anterior de Gândul cu privire la perchezițiile efectuate la Casa de Pensii București, într-un dosar care vizează un mecanism prin care sute de persoane ar fi obținut vechime fictivă în muncă pentru acordarea sau majorarea pensiilor. Procurorii spun că prejudiciul calculat până la finalul anului 2024 se ridică la aproximativ 7 milioane de lei.

Vezi galeria foto
5 poze

Cum funcționa mecanismul prin care era creată vechimea fictivă în muncă

Anchetatorii susțin că gruparea a acționat începând din 2018 prin introducerea de declarații fiscale D112 cu informații nereale în bazele de date ANAF. Prin intermediul acestor declarații, gruparea crea retroactiv vechime în muncă pentru persoane care nu fuseseră niciodată angajate la firmele sau asociațiile folosite în schemă. Comunicatul mai precizează că, în schimbul acestor servicii, beneficiarii ar fi plătit între 15.000 și 50.000 de lei.

„Cercetările efectuate au reliefat faptul că, începând cu anul 2018, pe raza municipiului București s-a constituit și a activat un grup infracțional organizat specializat în comiterea unor infracțiuni de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prin introducerea on-line în bazele de date aparținând Agenției Naționale de Administrare Fiscală a unor date informatice nereale, reprezentate de declarațiile fiscale D 112 (declarația privind obligația de plată a contribuțiilor sociale, impozitul pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate) care atestă o vechime fictivă în muncă pentru un număr considerabil de persoane, cu scopul de a fi utilizate de Casele de Pensii competente pentru emiterea deciziilor de pensionare și implicit pentru stabilirea cuantumul pensiei.

Pentru atingerea scopului, membrii grupului infracțional au folosit asociații nonprofit fără activitate, societăți comerciale de tip fantomă și persoane vulnerabile ale căror date de identificare erau utilizate pentru a emite documente ce atestau, nereal, calitatea de angajat pentru persoanele interesate să obțină vechimea în muncă, în schimbul unor sume de bani cuprinse între 15.000 și 50.000 lei”, se arată în comunicatul DIICOT.

Peste 860 de persoane au beneficiat de vechimi în muncă falsificate

Până în acest moment, anchetatorii au stabilit că, în decurs de 5 ani, au fost generate vechimi false în muncă pentru 860 de persoane. Totodată, mai mult de 170 dintre acestea au folosit documentele pentru obținerea unei decizii de pensionare sau pentru majorarea pensiei, ceea ce a produs un prejudiciu estimat la aproximativ 7 milioane de lei.  Potrivit procurorilor, în unele situații, persoanele vizate au primit pensii pe care nu le-ar fi putut obține în lipsa perioadelor de muncă introduse în mod fictiv în sistem.

„Prin depunerea acestor declarații fiscale s-a urmărit crearea unui istoric scriptic în câmpul muncii pentru beneficiarii pensiilor, astfel încât aceștia să îndeplinească condiţiile de eligibilitate impuse de Casele de Pensii din punct de vedere al veniturilor realizate. Astfel, deși beneficiarii pensiilor nu au fost niciodată angajați la societățile comerciale și la asociațiile nonprofit controlate de membrii grupului infracțional organizat, în urma depunerii declarațiilor, aceștia au dobândit în mod fictiv și retroactiv această calitate.

Până în prezent a rezultat faptul că prin această modalitate, pe parcursul a 5 ani s-a generat o vechime nereală în muncă pentru un număr de peste 860 persoane (beneficiari).
De asemenea, aceste declarații au fost utilizate la majorarea cuantumului pensiei sau pentru emiterea deciziei de pensionare la solicitarea a peste 170 de persoane, cauzând bugetelor Caselor de Pensii competente o pagubă în valoare totală de aproximativ 7.000.000 lei, calculată până la data de 31.12.2024, ce are caracter evolutiv, valoarea sa continuând sa crească până in prezent”.

Cum era organizată gruparea

Nucleul grupării ar fi fost format din șapte membri, dintre care doi funcționari publici. Potrivit anchetatorilor, grupul nu avea un lider și nici o ierarhie clară, membrii colaborând între ei și având roluri interdependente. Alți 13 suspecți ar fi sprijinit activitatea grupării, ocupându-se de găsirea firmelor și asociațiilor care puteau fi folosite, identificarea beneficiarilor, întocmirea documentelor și colectarea banilor.

Membrii grupării ar fi introdus și validat în sistemele informatice ale instituțiilor publice date care atestau în mod fals calitatea de angajat și plata contribuțiilor sociale. Ulterior, aceștia verificau dacă informațiile deveniseră vizibile în bazele de date. Potrivit DIICOT, suspecții stabileau și modul în care urmau să fie plătite serviciile, colectau banii și ofereau consultanță juridică în domeniul dreptului muncii și al asigurărilor sociale persoanelor care doreau să obțină vechime fictivă.