Drone pentru pesticide și mai puțină birocrație în ferme. Ce schimbă pentru România dezbaterea de la Bruxelles pe pachetul „Omnibus X”

UE schimbă regulile privind utilizarea dronelor pentru pulverizarea pesticidelor și  procedurile de autorizare și control cu scopul de a reduce costurile companiilor și ale fermierilor. Propunerea legislativă a Comisiei Europene este acum analizată de Parlamentul European, care își pregătește poziția înaintea negocierilor cu statele membre.

Pe 2 septembrie, Parlamentul European (PE) a pus față în față experții, EFSA și Comisia Europeană (CE), într-o etapă-cheie a negocierilor. Comisiile pentru Agricultură (AGRI) și Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară (ENVI) din PE au organizat o audiere comună dedicată pachetului „Food and Feed Safety Omnibus”, propus de Comisia Europeană în decembrie 2025. Dezbaterea a pus în discuție exact miza acestei reforme: cum poate fi redusă birocrația din agricultura europeană și accelerată utilizarea noilor tehnologii fără ca regulile de siguranță pentru oameni și mediu să fie reduse.

MILITAR Netanyahu: „Știu că prețurile la benzină sunt prea mari din cauza războiului, dar ce s-ar fi întâmplat dacă Iranul avea acum bomba atomică?”

00:56

TENSIUNI Trump îl critică pe Zelenski pentru bombardarea rafinăriilor din Rusia: „Atacurile afectează grav piețele petroliere la nivel mondial, inclusiv pe fermierii din SUA. Dar lui Zelenski nu-i pasă și nu vrea să înceteze războiul pentru că primește bani de la Europa”

00:12

 Loading ...

CE anunță economii de 428 milioane de euro anual pentru companii

Pachetul „Omnibus X” modifică 14 acte legislative europene și simplifică regulile privind produsele de protecție a plantelor, produsele biocide, furajele, controalele oficiale, sănătatea și bunăstarea animalelor. Obiectivul declarat este reducerea costurilor administrative inutile, păstrând în același timp standardele europene privind siguranța alimentelor și furajelor, sănătatea umană și animală și protecția mediului.

Una dintre cele mai sensibile componente privește exact regulile care stabilesc cum sunt autorizate și utilizate pesticidele. Comisia susține că simplificarea ar putea reduce costurile de conformare cu peste 1 miliard de euro, dintre care peste 428 milioane de euro anual pentru companii și aproximativ 661 milioane de euro pentru administrațiile naționale.

„Aceste economii provin din reducerea poverii administrative și a costurilor de conformare, crearea unui mediu mai favorabil pentru inovare, accesul mai rapid pe piață și posibile noi oportunități de piață pentru anumite produse. Simplificările vor fi deosebit de benefice pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri)”, argumentează Comisia.

Parlamentul European își definitivează poziția de negociere pe pachetul „Omnibus X”

Prezentările de la audierea organizată pe 2 septembrie, susținute de șase experți, au fost urmate de sesiuni de întrebări și răspunsuri cu eurodeputații, intervenții din partea Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și a Comisiei Europene, precum și de concluziile președinților celor două comisii, potrivit unui comunicat al Parlamentului European.

Dosarul se află acum în faza în care PE își definitivează poziția de negociere. Comisiile AGRI și ENVI au discutat propunerea Comisiei în primăvară, au examinat proiectele de raport și amendamentele în vară, iar după această etapă urmează stabilirea poziției Parlamentului și negocierile interinstituționale cu Consiliul și Comisia. Este etapa în care disputa despre pesticide și drone intră în zona argumentelor științifice și a aplicării concrete.

Pentru România, care s-a aflat în centrul disputei europene privind derogările pentru neonicotinoide trebuie să-și definească poziția asupra unui nou sistem care poate schimba modul în care fermierii folosesc tehnologia pentru protecția culturilor. În același timp, Parlamentul României a cerut ca regulile europene pentru utilizarea dronelor la aplicarea produselor fitosanitare să fie clarificate și implementate mai rapid.

Cum vor fi utilizate dronele pentru pulverizarea pesticidelor

Una dintre cele mai vizibile modificări introduse de pachetul Omnibus X  vizează folosirea dronelor pentru aplicarea pesticidelor. Directiva actuală privind utilizarea sustenabilă a pesticidelor interzice aplicarea aeriană, dar permite statelor membre să acorde derogări individuale în cazuri speciale. Consiliul arată că această procedură creează o sarcină administrativă semnificativă atât pentru utilizatorii profesioniști, cât și pentru autoritățile competente.

În cazul pulverizării aeriene, propunerea deschide o ușă pentru o tehnologie care până acum a rămas în mare parte în zona derogărilor: dronele agricole. Ideea aflată pe masa Parlamentului este ca anumite tipuri de aeronave fără pilot să poată fi exceptate de la interdicția pulverizării aeriene dacă se demonstrează că riscurile pentru sănătatea umană și mediu sunt egale sau mai mici decât cele generate de echipamentele terestre folosite pentru aceeași aplicație. Nu orice dronă și nu automat: Comisia ar urma să stabilească, printr-un act delegat, tipurile eligibile, după consultarea EFSA și a statelor membre.

În iunie, 2026, Parlamentul European a adăugat o serie de amendamente la propunerile comisiei. Între altele, PE a cerut Comisiei să evalueze cu atenție implicațiile utilizării dronelor pentru pulverizarea pesticidelor.

„Având în vedere necesitatea de a acoperi lacunele de cunoștințe și date care sunt considerate încă existente, înainte de a putea fi identificate tipurile de sisteme de aeronave fără pilot la bord (UAS) care prezintă riscuri mai mici sau egale cu cele generate de echipamentele de aplicare terestră pentru aceeași utilizare, este oportun să se acorde Comisiei timpul necesar pentru a consulta EFSA și statele membre, în vederea pregătirii unui act delegat prin care să fie identificate acele tipuri de sisteme de aeronave fără pilot la bord care pot fi exceptate de la interdicția pulverizării aeriene”, notează reprezentanții PE.

Ce este, de fapt, „Omnibus X” și de ce este important

Comisia Europeană a lansat pachetul pe 16 decembrie 2025, în cadrul strategiei sale mai largi de reducere a poverii administrative asupra companiilor și autorităților. Foaia de parcurs „One Europe, One Market”, semnată la 24 aprilie 2026 de președinții Consiliului Uniunii Europene, Parlamentului European și Comisiei Europene, include obiectivul finalizării tuturor pachetelor de simplificare până la sfârșitul anului 2027. Pentru acest dosar, următoarea etapă este negocierea cu Parlamentul European.

Pachetul acoperă domenii foarte diferite, între care pesticidele și produse de protecție a plantelor, biocide, aditivi pentru hrana animalelor, produse obținute prin fermentație cu microorganisme modificate genetic. De asemenea, schimbă regulile pentru  controale, laboratoare oficiale, controale la frontieră pentru produse vegetale și anumite prevederi privind sănătatea și bunăstarea animalelor.

Comisia insistă că nu intenționează să reducă standardele de siguranță. De exemplu, în cazul pesticidelor, spune explicit că nu modifică criteriile stricte de autorizare a substanțelor active și nici cerințele pentru autorizarea produselor fitosanitare.

Audierea de marți arată însă că discuția a trecut deja dincolo de principiul „mai puțină birocrație”. Parlamentul încearcă să decidă unde poate fi simplificat sistemul fără ca evaluarea științifică a riscurilor să fie slăbită. EFSA și Comisia au avut intervenții separate la finalul audierii, după prezentările experților și întrebările eurodeputaților.

Marea dispută: simplificare sau slăbirea filtrului științific?

În centrul dezbaterii europene a ajuns propunerea privind reînnoirea autorizațiilor pentru substanțele active din pesticide.

Sistemul actual presupune evaluări periodice. Comisia argumentează că acest mecanism produce întârzieri administrative importante și că unele autorizații sunt prelungite succesiv tocmai pentru că procedurile de reînnoire au acumulat întârzieri.

Propunerea merge către un sistem mai flexibil, în care, pentru multe substanțe, autorizațiile nu ar mai avea aceeași logică de reînnoire periodică automată, iar reevaluările ar fi mai mult bazate pe risc și pe apariția unor noi informații științifice. Parlamentul intră acum în faza decisivă a examinării, iar disputa se concentrează pe cât de mult poate fi redusă birocrația fără ca simplificarea să ajungă să reducă filtrul științific, în special în cazul pesticidelor.