Războiul din Ucraina, ajuns în cel de-al cincilea an, a dus conflictele militare la un alt nivel. Ceea ce părea a fi doar de domeniul viitorului îndepărtat s-a transformat, rapid, în realitate. Sintagma „războiul dronelor” a intrat deja în limbajul comun. România încearcă să își aducă armata la standarde NATO, numai că însăși aceste standarde par a fi depășite de evoluția tehnologiei de pe câmpul de luptă.
Prin programul SAFE (Security Action for Europe), România a beneficiat de 16,68 miliarde euro, cea mai mare sumă după cea alocată Polonei. 9,6 miliarde euro au fost destinate pentru înzestrarea Armatei Române și gestionate de Ministerul Apărării, condus de ministrul USR Radu Miruță.
Ne înarmăm puternic, se poate spune, numai că realitatea pare a fi cu totul alta. România – ca și alte țări europene – este cu un pas în urmă. Împrumutăm și cheltuim miliarde de euro pentru tehnică de luptă care nu mai este viabilă în războiul modern.
Avertismentul a venit chiar din partea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
Acesta a transmis, sec, că s-au cheltuit miliarde de euro, în Europa, pentru tancuri, vehicule blindate și muniție care – raportat la ce se întâmplă acum pe câmpul de luptă – sunt depășite.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F10%2Fcaptura-de-ecran-2026-10-15-150221.png)
Avertismentul lui Volodimir Zelenski: Blindatele sunt depășite în războiul modern. Miliarde de euro, cheltuite degeaba
Într-un interviu acordat la Londra publicației Financial Times, Volodimir Zelenski a tras un semnal de alarmă ale cărui reverberații ar trebui să ajungă și București.
Banii nu ar trebui cheltuiți pe tancuri sau vehicule blindate, ci pe alte „lucruri”, a spus Zelenski. Referirea sa este clară – dronele și tehnologia dronelor de război reprezintă marea provocare a viitorului.
„Toate tancurile, vă puteți imagina? Toată Europa, desigur, și asta chiar înainte de acest război, a cheltuit miliarde pe tancuri, pe vehicule blindate, pe foarte multă muniție și pe o mulțime de lucruri care nu mai sunt utile după acești ultimi doi ani. Așadar, experiența noastră le oferă țărilor experiența acestui război. Nu vor mai cheltui miliarde pe tancuri, trebuie să cheltuiască bani pe alte lucruri”, a declarat liderul de la Kiev.
Zelenski a adăugat că unii oficiali occidentali i-au și mulțumit pentru semnalele sale: „Uitați, ne-ați economisit miliarde pentru bugetul nostru, chiar miliarde”, a mai spus președintele Ucrainei.
În ceea ce privește dronele, armata României a contractat până acum doar 30,7 milioane de euro, cu compania germană Quantum Systems.
Prin SAFE, România a încheiat contracte de miliarde de euro pentru modernizarea tehnicii de luptă.
Acordul-cadru prevede 298 de vehicule și derivate, pentru 3,337 miliarde de euro fără TVA. A fost semnat cu Rheinmetall Automecanica, filiala românească a grupului german. Asamblarea se va face la Mediaș – circa 11,2 milioane de euro pe bucată.
Celelalte 66 vehicule vor costa 738,6 milioane de euro și vor fi cumpărate după 2030, din alte fonduri. România ar deveni cel mai mare utilizator de Lynx din lume. Până acum, doar Ungaria, Ucraina și Italia au cumpărat acest vehicul.
Va fi încheiat un acord-cadru pentru o cantitate totală de 359 TBT, dintre care în prima etapă (până în 2030) vor fi furnizate 139 TBT, în valoare de 831.20 mil. EURO, prin accesarea mecanismului de finanțare SAFE.
În anul 2025, Ionuș Moșteanu – ministru al Apărării la vremea respectivă – anunța că Armata României va primi un batalion de tancuri Abrams, într-o primă fază a programului de înzestrare.
54 de tancuri erau deja achiziționate.
„Noi, de exemplu, ca țară și ca armată, am stabilit în 2022, prin aprobarea Parlamentului, să achiziționăm un batalion de tancuri, 54 de tancuri Abrams erau printr-un acord la guvern și tancurile urmează să vină în 2027-2028”, spunea Ionuț Moșteanu.
Etapa a doua de înzestrare înseamnă 216 tancuri, a mai spus ministrul Apărării.
Potrivit monitorulapararii.ro, MApN vrea să doteze Armata României cu 216 tancuri şi 76 de derivate, mai precis 16 tractoare de evacuare, 44 de poduri mobile de asalt şi 16 dragoare de mine, pentru o sumă totală de 6,5 miliarde de euro, fără TVA.
Rheinmetall a propus României tancul de luptă principal Panther KF51.
Alte țări au dat contractele firmelor proprii, dar România face excepție. Prin împrumuturile de la UE, și-au finanțat propria industrie de apărare. Spre deosebire de Germania, Franța sau Italia, Românie dă contracte de mai bine de 10 miliarde de euro unor firme străine. (mai multe detalii AICI)
Potrivit specialiștilor, dobânzile împrumutului pentru mega-programul de înarmare SAFE ajung la aproape jumătate din suma totală.
Există riscul major ca românii să plătească în următorii 45 de ani un împrumut uriaș, fără ca banii să se întoarcă în economia locală. Și atunci va apărea încă o „gaură neagră” în bugetul și așa ciuruit al României.
Sorin Encuțescu – coordonatorul Strategiei Naționale pentru Industria de Apărare – avertizează că suma totală de rambursat pentru cele 9 miliarde care revin direct Armatei României va atinge, cu tot cu dobânzi, circa 16 miliarde de euro.
„Noi trebuie să ne uităm în acești 45 de ani cam care va fi valoarea dobânzii pe care o plătim. Ori din calcule rezultă că va fi cam undeva între 7 și 8 miliarde. Deci dacă la cei 9 miliarde pe care îi rambursăm mai adăugăm 7 miliarde, per ansamblu, va rezulta o sumă de rambursat la 16 miliarde. Nu toate sistemele vor putea fi localizate, pentru că nu există încă acele capabilități”, a declarat Sorin Encuțescu. (mai multe detalii îngrijorătoare AICI).