SURSE | Ce pregătesc procurorii după decizia definitivă care obligă Guvernul să plătească 5 miliarde de lei judecătorilor și personalului auxiliar. În calcul sunt luate mai multe scenarii. Există posibilitatea unei acțiuni similare în Justiție cu cea a ICCJ

Procurorii din România au luat act de decizia, de joi, a instanței supreme prin care această instanță a dat câștig de cauză într-un caz declanșat de ea însăși împotriva Guvernului României, consecința deciziei definitive fiind plata în zece zile a unor restanțe salariale actualizate în valoare de aproximativ 5 miliarde de lei.

Surse judiciare din sfera procuraturii, chestionate cu privire la această decizie, au explicat în exclusivitate pentru Gândul că, în primă fază, așteaptă să vadă cum va proceda Guvernul pentru ducerea la îndeplinire a deciziei definitive a ICCJ în propria sa acțiune, care conform legilor aflate în prezent în vigoare este obligatorie, sub sancțiunea legii penale.

 Loading ...

Procurorii așteaptă „la colțul” Guvernului

Astfel, magistrații români așteaptă să vadă dacă Guvernul României va apela la o rectificare bugetară pentru acordarea acestei sume impuse de ICCJ și  dacă la acel moment de rectificare vor fi alocate sume de bani pentru acoperirea restanțelor salariale care privesc zona procuraturii românești.

FLASH NEWS Trump renunță la transmiterea în direct a execuției lui Nidal Hasan, atacatorul de la Fort Hood. Ce motiv a invocat președintele SUA

19:49

ECONOMIE Ministerul Finanțelor prelungește reducerea temporară cu 25% a accizei la motorină până la finalul lunii octombrie 2026

19:46

La a acest moment nu este cunoscută o intenție de dialog din partea Guvernului față de procurori dar, după cum declara și purtătorul instanței supreme, joi, ar putea exist o posibilitate a unei invitații la discuții, caz în care procurorii vor răspunde pentru eventuale dezbateri.

În scenariul opus procurorii ar putea lua în calcul o acțiune similară celei a instanței supreme, prin care să solicite unei instanțe de judecată recunoașterea drepturilor și restanțelor existente și obligarea Guvernului la plata acesteia, la fel ca în cazul ICCJ.

Sursele noastre atrag atenția că la acest moment aceste aspecte reprezintă strict scenarii, și că totul depinde de felul în care Guvernul înțelege să rezolve problema sistemică a restanțelor salariale din justiție și procuratură.

3,7 miliarde restanțe salariale pentru procurorii români

Datoria totală estimată a Guvernului privind drepturile salariale restante din întregul sistem de justiție este de circa 8,57 miliarde de lei (pentru perioada 2026-2028), conform datelor oficiale centralizate de Ministerul Finanțelor.

Din această sumă globală, datoria specifică acumulată de stat strict față de Ministerul Public (PÎCCJ și parchetele din subordine) reprezintă o componentă majoră, însă valoarea exactă defalcată la leu doar pentru procurori nu este publicată individual ca cifră unică separată, ci este integrată în acest pachet total de arierate din justiție.

Sursele Gândul arată că suma aproximată a datoriei Guvernului însemnând restanțe către procurori și personalul conex din procuratură ar fi de 3,7 miliarde de lei, sumă pe care aceștia ar putea să o ceară conform scenariilor Gândul.

În cazul unei eventuale acțiuni în instanță aceasta ar trebui introdusă de operatorul principal de credite, care în cazul procuraturii este reprezentat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Decizia ICCJ privind restanțele Guvernului pentru Justiție

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) anunță că Guvernul trebuie să execute decizia care vizează drepturi salariale de aproximativ 5 miliarde de lei ale judecătorilor și personalului auxiliar din Justiție. ICCJ a respins recursul Guvernului în procesul prin care tot instanța supremă a dat în judecată Executivul pentru plata restanțelor salariale. Anunțul a fost făcut de Victor Alistar, purtător de cuvânt al ICCJ.

„Respinge cererea de sesizare a Curții de Justiţie a Uniunii Europene, formulată de recurentul-pârât Guvernul României, ca inadmisibilă.

Respinge ca nefondate recursurile principale, declarate de recurenţii-pârâţi Guvernul României, Ministerul Finanţelor şi de recurentul-intervenient Buzea Florin Ionel, precum şi recursul incident declarat de recurentul-intervenient Sindicatul Naţional al Grefei Judiciare Dicasterial, toate împotriva sentinței civile nr.141/2026 pronunțate la 5 mai 2026 de Curtea de Apel București Secția a X-a de contencios administrativ şi fiscal şi pentru achiziţii publice. Definitivă. Pronunțată astăzi, 15 octombrie 2026, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței”, este minuta deciziei de azi.

Datoria crește de la o zi la alta

„Statul nu poate să nu asigure resursele financiare pentru respectarea legii pe care el a dat-o”, a spus Alistar.

Litigiile salariale se referă la peste 400.000 de cetățeni, care s-au adresat cu astfel de acțiuni, dintre care 6.800 privesc pe magistrați în ultimii trei ani, a precizat purtătorul de cuvânt al ICCJ.

„Rostogolirea datoriilor, a acestor drepturi salariale, a condus la amplificarea acestora cu dobânzi și acordarea lor cu indicele inflației.

Decizia prezintă relevanță în contextul așezării sarcinii corecte a fiecăreia dintre puterile statului. Există o deschidere cu privire la un dialog deschis pentru găsirea de soluții. Am putea găsi soluții pentru stingerea datoriei astfel încât ea să nu mai crească de la an la an”, a precizat purtătorul de cuvânt al instanței supreme.

Cuantumul total al datoriei este în dinamică, a mai spus Alistar.

„Crește lunar. La momentul inițierii acțiunii era de sume adunate cu tot ce înseamnă dreptul pentru toate categoriile”, a adăugat purtătorul de cuvânt al ICCJ.

Statul are 10 zile la dispoziție să pună în aplicarea hotărârea

Dosarul a ajuns în faza de recurs la Înalta Curte după ce Curtea de Apel București a admis, pe 5 mai, acțiunea formulată de ICCJ.

Instanța a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să achite drepturile salariale restante rezultate în urma unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.

Potrivit deciziei primei instanțe, Executivul trebuie să pună în aplicare măsura în termen de zece zile de la rămânerea definitivă a hotărârii.

Raportate la o datorie estimată la 5 miliarde de lei, penalitățile de 1% ar însemna, teoretic, 50 de milioane de lei pentru fiecare zi de întârziere. Aplicarea efectivă și baza de calcul a acestora trebuie însă analizate în raport cu dispozitivul definitiv și procedurile de executare.