Înalta Curte este așteptată să dea decizia finală în procesul cu Guvernul. Miza: aproape 1 miliard de euro pentru salariile magistraților

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) este așteptată să se pronunțe astăzi, 20 august, în procesul deschis împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor privind plata drepturilor salariale restante ale magistraților. Miza dosarului se ridică la aproximativ 5 miliarde de lei, iar decizia instanței supreme ar putea obliga Executivul să aloce sumele inclusiv prin rectificare bugetară.

Curtea de Apel a obligat Guvernul să plătească restanțele

Dosarul a ajuns în faza de recurs după ce Curtea de Apel București a admis, pe 5 mai, acțiunea formulată de Înalta Curte. Instanța a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să achite drepturile salariale restante rezultate în urma unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Potrivit deciziei primei instanțe, Executivul trebuie să pună în aplicare măsura în termen de zece zile de la rămânerea definitivă a hotărârii.

TURISM Canicula închide ultima stațiune de schi de vară din Europa. În anii trecuți, august era o lună perfectă de schi la peste 3.000 m altitudine

13:05

EXCLUSIV Dezvăluiri din culisele scenariilor de guvernare. Fostul deputat PNL Ben Oni Ardelean spune că sunt două variante și niciuna din ele nu e bună

13:00

În cazul în care plata întârzie, Guvernul și Ministerul Finanțelor riscă penalități de 1% pe zi din suma datorată, precum și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.

În cererea de chemare în judecată, semnată de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, instanța supremă susține că neexecutarea unor hotărâri judecătorești definitive de mai bine de zece ani încalcă dreptul de proprietate al magistraților care dețin titluri executorii. ÎCCJ mai susține că refuzul autorităților de a achita sumele afectează atât principiul separării puterilor în stat, cât și autoritatea hotărârilor judecătorești. ÎCCJ mai susține că refuzul autorităților de a achita sumele afectează atât principiul separării puterilor în stat, cât și autoritatea hotărârilor judecătorești.

Guvernul a cerut intervenția CCR și a CJUE

În timpul procesului, reprezentantul Guvernului a solicitat sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate referitoare la mai multe prevederi din Legea contenciosului administrativ. Executivul vrea ca CCR să stabilească dacă o instanță poate obliga Guvernul să aloce fonduri suplimentare prin rectificare bugetară și dacă instanțele pot stabili drepturi salariale peste limitele aprobate prin legea bugetului. Totodată, Guvernul a cerut sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară și suspendarea procesului până la pronunțarea unei decizii la nivel european.

În proiectul de buget transmis Parlamentului în luna martie, Ministerul Finanțelor a prevăzut aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte în 2026, cu aproximativ 50% mai mult decât în anul precedent. Banii urmau să fie utilizați pentru plata drepturilor salariale restante stabilite prin hotărâri judecătorești.

Restanțele au apărut după ce, în 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea cu 25% a salariilor judecătorilor și procurorilor, în vederea alinierii acestora la decizii pronunțate anterior de instanțe. Majorările se aplică retroactiv, începând din 2018. Ulterior, Guvernul a decis amânarea unei părți dintre aceste plăți, fondurile fiind redirecționate către pachetul de ajutoare sociale în valoare de 1,1 miliarde de lei promovat de PSD.