Campanie molcuță pentru alegeri cu inima ușoară

S-au dus. Treizeci de zile în care soarele a răsărit, a apus și în care se presupune că o campanie electorală ar fi trebuit să fie ca un meci de fotbal de clasă mondială sau ca un concert de referință. Nu a fost. Rămâne votul care se va da.Campania, alegerile s-au consacrat drept banal cotidian.

Zbenguielile nu au lipsit. Dar au fost la țară sau prin scrisorile deschise. Moda primarilor care ajung prim-miniștri sau președinți a apus. Oricum, nu avem un Jacques Chirac. S-a mai încins social media, de la talibanii unuia și altuia. S-au mai făcut transplanturi dinspre Parlament spre provincie. Primarii în funcție s-au culcușit în jilțuri, știind că, în mare, nu le vor părăsi. Adunările electorale au fremătat și fără ștampile explicite de partid. Și gândul a fost: „bine că au plecat cei care au plecat”.

Sfârâitul de mititei s-a demodat. Cântările artiștilor au fost pe ici, pe colo. Mai a tresărit câte o listă neagră sau câte un Armagedon. Campania în manieră englezească pe care au proclamat-o, salivând, lideri de partid a fost glumă. Cine va reuși cu adevărat să își facă o campanie autentică „din ușă în ușă” va fi viitorul președinte al României. Este pe aici, pe undeva, cineva cu asemenea vână, curaj? Răsare de undeva măcar o Erin Brockovich?

SPORT Ar fi transferul anului în România. Internaționalul român anunță că vrea la FCSB: „Dacă și lui Rădoi i-ar plăcea de mine, m-ar face fericit”

10:19

POLITICĂ Orban acuză Ucraina că încearcă să influențeze alegerile din Ungaria, folosind bani pentru „mită electorală”, presiuni energetice și „spioni”

10:14

Programele, „bibliile” candidaților, de care se făcea atâta caz n-au depășit nivelul: cine face cel mai frumos, mai chipos, mai corect politic adăpost pentru câini? Dar de ce să nu facă un locaș al muzelor, recte teatru, operă? În orice caz, nu statui trăsnite, de se aprinde cenușa lui Traian imperator și fuge în pustii lupoaica Romei.

Dinspre cioporul de candidați a răsuflat a oboseală. Sorin Oprescu s-a cocârjat de omnipotență. Emil Boc și-a topit energia în tiparul de șoricel.Oricum ar fi, candidații și figurile publice cu fasoane se vor duce să voteze dis-de-dimineață.Când contactele cu alegătorii sunt anemice.

Acest sictir general și molcuț poate avea un efect bun. Oamenii se vor duce să voteze cu mintea limpede și inima ușoară. Dacă într-adevăr vor vrea. Nu va fi neapărat un vor negativ, va fi un vot mai motivat decât altele.Civismul de sorginte personală, nu cel ca afacere sau partizan de partid renaște uneori în condiții ciudate.Cu rezultate la care merită să reflectezi.

Votați!