Aceleași Legi ale Justiției, două mesaje opuse: ce susținea Crin Bologa în 2022 și ce acuză astăzi fostul șef DNA despre „pactul” politic

Crin Bologa a susținut în 2022, în Parlament, că noile Legi ale Justiției întăresc Direcția Națională Anticorupție și îi garantează independența. Patru ani mai târziu, același pachet legislativ este descris de Bologa drept rezultatul unui proces opac, legat de un „pact de neagresiune” și de blocarea Justiției. 

În toamna anului 2022, Bologa vorbea în calitate de procuror-șef al DNA și valida public reforma. Mesajul transmis parlamentarilor era clar: instituția rămâne autonomă, eficientă și protejată de ingerințe  politice.

 „S-a ajuns la proiecte de legi ale Justiției în ceea ce privește Direcția Națională Anticorupție, proiecte care, pe noi, în mare măsură ne mulțumesc. Aceste proiecte ne garantează independența funcțională, ne garantează autonomia de funcționare, ne garantează un buget distinct și multe dintre prevederi au reparat unele dispoziții ale legilor Justiției introduse în perioada 2017-2018”.

Tot atunci, Bologa insista că noile legi protejează decizia procurorilor DNA și păstrează forța instituției. El respingea orice suspiciune legată de slăbirea luptei anticorupție.

„În mod expres se prevede că numai Procurorul ierarhic superior și numai Procurorul șef DNA poate infirma soluțiile procurorilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție. Am ținut să precizez acest lucru (…) pentru a vă asigura (…) că Direcția Națională Anticorupție păstrează forța de acțiune și autonomia și asta înseamnă că o să păstrăm și eficiența în investigațiile noastre.”

Poziția din 2022 se încheie fără echivoc, Bologa afirmă că DNA poate funcționa normal și eficient pe baza noilor reglementări.

„Vreau să repet și să se înțeleagă foarte bine. În ceea ce privește Direcția Națională Anticorupție, actualele reglementări ne permit să funcționăm și să fim eficienți.” 

Patru ani mai târziu, în 2026, discursul lui Crin Bologa este complet diferit

În cadrul unei conferințe susținute la UBB Cluj, fostul șef al DNA a susținut că legile adoptate în 2022 au rezultat din consultări închise și presiuni politice. El vorbește despre centre de influență, mesaje transmise în timpul votului și despre interese de grup. Bologa afirmă că a cerut inclusiv o intervenție la nivelul președintelui.

„În Comisia Juridică aveam impresia că i-am convins pe cei de acolo. Când era de votat, toți primeau un mesaj pe telefon, în Comisia Juridică a Parlamentului și se vota cu totul altceva. De asta fac trimitere la acele centre de reflecție. N-am avut încotro și am cerut o întrevedere cu președintele României. Am fost la Controceni, i-am explicat ce se întâmplă și mi-a spus că oamenii politici au nevoie de liniște. Sigur că am fost dezamăgit și lucrurile au continuat și legile au fost adoptate. Instituții ale statului cu atribuții în apărarea democrației și ordinii constituționale, prin pârghiile avute la dispoziție, au susținut numirea în funcții importante a unor personaje incompetente și șantajabile.”

Diferența dintre declarațiile din 2022 și cele din 2026 este majoră. Atunci, Bologa prezenta Legile Justiției drept o garanție pentru DNA. Astăzi, el vorbește despre efecte nocive și despre un mecanism care ar fi oprit anchetele de mare corupție.

Sursa foto: Profimedia

AUTORUL RECOMANDĂ:

• Fost șef al DNA, alt „erou Recorder”, dă vina pe Klaus Iohannis pentru rezultatele luptei anticorupție: ”Mi s-a spus că oamenii politici au nevoie de liniște”
• Crin Bologa, fost șef al DNA, despre pragul care dezincriminează abuzul în serviciu: „Se va putea fura fără probleme. Foarte toxic pentru democrație”