Adrian Năstase explică rezultatele privatizării Petrom: „Ar fi fost preferabilă oare soarta Căilor ferate sau a Tarom?”

Publicat: 12 05. 2026, 12:13

Propunerea de listare a bursă a celor mai probitabile companii de stat a readus în atenție oportunitatea privatizării altor companii de stat majore din portofoliul de stat, cum ar fi Petrom sau CFR. Într-un comentariu intitulat Vă rog să nu vă enervați!, fostul premier Adrian Năstase explică detaliat cum putem interpreta operațiunile de privatizare a activelor românești majore, comparativ cu contextul actual.

Într-un anplu comentariu publicat pe blogul său, fosul premier demolează argumentele celor care susțin că privatizarea Petrom, realizată îm mandatul său (2000-2004), ar fi un mare eșec politic și economic. Adrian Năstase explică și contextul operațiunii, în cheia negocierilor cu Bruxelles-ul de la acel moment în perspectiva aderării României (care avea să vină cu drepturi depline în anul 2007).

Contribuții uriașe ale Petrom la bugetul de stat în două decenii

„Sunt destul de mulți cei care invocă obsesiv privatizarea Petrom drept un mare eșec economic și politic. Contextul – legat de negocierile cu Uniunea europeană – a determinat măsuri care astăzi poate că ar fi fost luate diferit, deși…

ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO.

O evaluare lucidă ne arată însă, după două decenii, rezultate semnificative ale privatizării. Ar fi fost preferabilă oare soarta Căilor ferate sau a Tarom – neprivatizate – și care grevează negativ bugetul statului?

Pentru întreaga perioadă de după privatizare (2005–2025), datele oficiale OMV Petrom indică aproximativ:

Indicator cumulat Valoare
Contribuții la bugetul statului peste 48 miliarde EUR
Investiții în economie peste 21 miliarde EUR

Aceste cifre sunt publicate chiar de companie pe pagina oficială „Impact în România”.

Privatizarea Petrom din 2004 a costat OMV aproximativ 1,5 miliarde EUR

În mesajul său, fostul premier dezvăluie cifrele care atestă că, din perspectiva sa, privatizarea Petrom poate fi considerată cea mai iimportantă din istoria postdecembristă.

Astfel, ea a costat OMV aproximativ 1,5 miliarde EUR, fiind cea mai mare privatizare din istoria României la acel moment. Statul român rămânea cu 49%.

Ce rol a avut Fondul Proprietatea

Ulterior, guvernul a cedat, cu titlu gratuit, Fondului Proprietatea aproximativ 20% din acțiuni – care au fost vândute pe bursă. Sumele respective nu au fost încasate de stat ci de Fondul Proprietatea, mai subliniază Năstase.

În 2000, PIB-ul Romaniei era aproximativ de 40 miliarde euro, deci mai mic decât contribuția la buget a OMV/Petrom in perioada 2005-2025. În 2004, PIB-ul crescuse cu 50%, ajungand la 60 miliarde euro, mai puțin decât suma contribuțiilor plus investițiile OMV/Petrom din perioada 2005-2025.

Cele ~48 miliarde EUR includ: taxe și impozite, redevențe petroliere, accize, contribuții salariale, dividende încasate de statul român ca acționar (~20,7%). Doar în modernizarea Petrobrazi s-au investit peste 2 miliarde EUR după 2005.

Pe total 2005–2025:

  • statul a încasat ≈ 48 miliarde EUR
  • compania a investit ≈ 21 miliarde EUR
  • contribuțiile către stat au fost de aproximativ 2,3 ori mai mari decât investițiile realizate.

E chiar așa de grea moștenirea Năstase?

Analizând strict toate aceste cifre, conchide fostul premier, afirmațiile că privatizarea Petrom este un eșec sunt rău intenționate.

E chiar așa de grea moștenirea Năstase?

PS 1 Resursele de petrol nu pot fi vândute ci, conform Constituției, doar concesionate. Acest lucru s-a intâmplat pentru un interval de 10 ani, contra unei redevențe. Guvernele următoare au decis continuarea concesionarii si a redevențelor.

PS 2 Datele acestea sunt și pentru comunicatorii PSD!

Întregul comentariu poate fi citit AICI.

AUTORUL RECOMANDĂ

Documente confidențiale: ce arată acordurile negociate de Ilie Bolojan cu austriecii de la OMV Petrom, în spatele ușilor închise