Adrian Năstase și Viorica Dăncilă, la aceeași masă cu ambasadorul Chinei în România. Dezbatere despre noua ordine internațională
Fundația Europeană Titulescu a organizat vineri, 20 noiembrie 2026, la Casa Titulescu din București, o masă rotundă dedicată schimbărilor din relațiile dintre Europa și China și perspectivelor cooperării dintre Beijing și București.
Doi foști premieri ai României, Adrian Năstase și Viorica Dăncilă, s-au numărat printre personalitățile anunțate la o reuniune dedicată relațiilor dintre Europa și China. La masa rotundă găzduită de Fundația Europeană Titulescu a fost invitat și ambasadorul Republicii Populare Chineze în România, Chen Feng, alături de specialiști chinezi în relații internaționale și reprezentanți ai mediului diplomatic și academic românesc.
Evenimentul, intitulat ”Changing Europe and China-Europe, China-Romania Relations: A seminar on Global Strategic Realignment, Regional Security, and Prospects for Cooperation After the U.S. Elections”, a avut pe agendă realinierea strategică globală, securitatea regională și oportunitățile de cooperare după alegerile din Statele Unite. Reuniunea a fost moderată de fostul premier Adrian Năstase, în calitate de președinte al Fundației Europene Titulescu.
Adrian Năstase avertizează asupra unei noi ordini mondiale
Adrian Năstase avertizează că negocierile dintre marile puteri riscă să redeseneze regulile ordinii internaționale fără participarea statelor direct afectate. Într-o analiză publicată sâmbătă, 21 noiembrie, după reuniunea de la Shenzhen dintre Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin, Năstase atrage atenția asupra riscului ca Europa și Ucraina să fie excluse din deciziile privind propria securitate. Fostul prim-ministru susține că România trebuie să își consolideze relațiile diplomatice și să dezvolte o strategie proprie în raport cu Statele Unite, China și Rusia.
Într-un material publicat pe blogul personal, care reia punctele prezentate la dezbaterea organizată pe 20 noiembrie de Fundația Europeană Titulescu, Adrian Năstase analizează consecințele reuniunii de la Shenzhen asupra echilibrului internațional.
”Nu putem proclama o nouă Ialtă numai pe baza unei fotografii. Putem însă întreba dacă se conturează o practică prin care câteva capitale negociază probleme decisive pentru alte state, iar acestea află ulterior concluziile. La Shenzhen, cei trei și-au afirmat responsabilitatea pentru stabilitatea mondială. Credibilitatea acestei revendicări se va măsura prin respectarea regulilor care îi protejează și pe ceilalți”, a spus Năstase.
”Marile puteri au o răspundere sporită pentru respectarea regulilor”
Adrian Năstase critică și poziția exprimată de Vladimir Putin în timpul reuniunii, după ce liderul de la Kremlin a invocat necesitatea respectării dreptului internațional și a principiilor Cartei ONU. Fostul premier consideră că declarațiile președintelui rus intră în contradicție cu războiul declanșat împotriva Ucrainei.
”Este o ironie crudă: conducătorul statului care a agresat Ucraina revendică apărarea principiilor pe care propria sa politică le încalcă. Carta nu poate fi redusă la privilegiile membrilor permanenți ai Consiliului de Securitate. Ea cuprinde și obligațiile acestora: egalitatea suverană, respectarea integrității teritoriale și interdicția amenințării cu forța sau a folosirii forței împotriva altor state. Nu poți revendica autoritatea ordinii din 1945 și, simultan, să încalci principiile care îi dau legitimitate. Tocmai marile puteri au o răspundere sporită pentru respectarea regulilor. Altfel, responsabilitatea specială devine un privilegiu al impunității”, a mai scris Adrian Năstase pe blogul personal.
Europa riscă să plătească pentru decizii luate fără participarea sa
Un capitol important al analizei este dedicat rolului Uniunii Europene în negocierile privind războiul din Ucraina. Fostul premier invocă reuniunea Coaliției de Voință de la Berlin, unde au fost discutate sprijinul pentru Ucraina, perspectivele păcii și garanțiile de securitate.
”Reuniunea Coaliției de Voință de la Berlin, din 19 noiembrie, completează acest tablou. Agenda sa privește sprijinul pentru Ucraina, perspectivele păcii și garanțiile de securitate, cu implicarea Ucrainei, a instituțiilor europene și a NATO. Declarația finală de la Berlin formulează mai clar poziția europeană: frontierele nu se schimbă prin forță, iar înțelegerile care privesc UE și NATO necesită acordul membrilor lor. Testul este transformarea acestor principii în condiții efective ale negocierii.
Participanții propun încetarea atacurilor asupra infrastructurii energetice pe timpul iernii și protejarea exporturilor alimentare prin Marea Neagră. Sunt propuneri, fără o acceptare rusă demonstrată. Ele interesează direct România: Bucureștiul trebuie să participe la definirea mecanismelor de securitate și verificare. Potrivit Reuters, Jared Kushner a afirmat că Trump este deschis unor garanții pentru Ucraina similare articolului 5. Această declarație nu echivalează cu garanții semnate.
Europa nu este inactivă. Problema este dacă reușește să transforme contribuția financiară și militară într-o influență politică efectivă. Berlinul arată că Europa poate susține Ucraina și poate organiza solidaritatea. Rămâne însă întrebarea dacă poate influența termenii păcii. Sprijinul financiar și militar îi conferă greutate, dar această greutate trebuie transformată în participare efectivă la decizie. Europa nu-și poate permite să suporte costurile războiului și ale reconstrucției, iar arhitectura securității sale să fie negociată peste capul ei. Europa nu poate fi chemată doar să finanțeze consecințele unor aranjamente pe care nu le-a negociat. Iar viitorul Ucrainei nu poate fi stabilit fără Ucraina”, a mai scris Adrian Năstase.
Adrian Năstase: ”România are nevoie de o strategie proprie”
În finalul analizei, fostul premier susține că România trebuie să aibă capacitatea de a participa la formularea deciziilor, ”înainte de a fi puși în situația de a le suporta consecințele”.
”România se bazează pe alianțele și parteneriatele sale. Trebuie să investească și în capacitățile care le fac eficiente: apărare, infrastructură, industrie și diplomație. În relația cu SUA, avem nevoie de consultări substanțiale privind securitatea Mării Negre și continuitatea angajamentelor aliate. Cu China, de dialog politic și proiecte economice concrete. În raport cu Rusia, diplomația trebuie legată de comportamentul său efectiv și de respectarea drepturilor Ucrainei.
Fidelitatea față de alianțe trebuie însoțită de propria gândire strategică. O declarație a celor trei nu înlocuiește strategia noastră. O face mai necesară. Întrebarea pentru dezbaterea noastră este aceasta: noua ordine va oferi mai multă securitate tuturor sau doar mai multă libertate de acțiune câtorva puteri? Pentru România, răspunsul va depinde și de capacitatea de a participa la formularea deciziilor, înainte de a fi puși în situația de a le suporta consecințele”, a mai spus fostul premier al României.