Au trecut 49 de ani de la seismul care a zguduit din temelii Capitala României. Ce s-ar întâmpla în București în cazul unui cutremur ca în 1977: „Am avea cel puțin 6.000 de morți”
Miercuri, 4 martie, se împlinesc 49 de ani de la marele cutremur din 1977, care s-a soldat cu 1.500 de morți. Mai multe clădiri din București s-au prăbușit în acea seară, făcând din capitala României un adevărat cimitir, dar și pagube uriașe. După aproape jumătate de secol, autoritățile nu au învățat nimic, iar un seism asemănător ar crea o adevărată catastrofă, cu cel puțin 6.000 de morți, așa cum arată o analiză a Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă.
Cutremurul de 7,4 grade pe scara Richter de acum fix 49 de ani a avut o durată de aproape un minut. Au fost peste 1.500 de decese și peste 11.300 de răniți. Au fost distruse mai mult de 150.000 apartamente din zone urbane și 20.000 case din zone rurale. Au fost avariate peste 360.000 locuințe din mediul urban și 100.000 locuințe din mediul rural. Aceste locuințe au necesitat reparații sau consolidări.
Acesta este bilanțul cutremurului din 1977:
- 1.578 de persoane și-au pierdut viața la nivel național (90% din victime în București),
- 11.321 de persoane au fost rănite (7.598 în București),
- 32.900 de locuințe au fost avariate grav, iar 182.000 au fost mai puțin avariate la nivel național,
- 200.000 de oameni au fost direct afectați, 35.000 de familii rămânând fără adăpost,
- 763 de unități industriale au fost afectate,
- 11 clădiri de spital au devenit nefuncționale – 9 fiind în București, printre care clădirile spitalelor Floreasca și Colentina,
- 6 clădiri ale universităților, 374 unități de învățământ și 763 unități economice au fost avariate,
- 23 de județe au fost grav afectate.
Actorul Toma Caragiu, regizorul Alexandru Bocăneţ, cântăreaţa Doina Badea, scriitorul Alexandru Ivasiuc, poetul A.E. Baconsky se numără printre cei care au murit în cutremurul din 1977.
23.000 de clădiri din Capitală pot suferi „avarii semnificative”
După jumătate de secol de la această catastrofă, Bucureștiul este și mai vulnerabil în fața unui cutremur atât de mare.
În primul rând, mii de clădiri care au fost afectate acum 49 de ani, nu au fost refăcute absolut deloc, fiind acum în categoria de risc seismic grad 1.
În București sunt peste 400 de imobile încadrate în clasa 1 de risc seismic. Alte aproximativ 1.500 sunt încadrate în diferite categorii de urgență, iar asta înseamnă aproape 2.000 de imobile care au nevoie de consolidare urgentă.
Mai mult, Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor al Municipiului București pentru anul 2022, realizat de Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, arată că situația clădirilor aflate în pericol în caz de cutremur puternic este mult mai amplă.
Conform specialiştilor care au întocmit planul, seismul reprezintă factorul de risc major pentru capital. În cazul unui cutremur asemănător celui din 1977, 23.000 de clădiri din Capitală pot suferi „avarii semnificative”. Dintre acestea, o mie de clădiri pot fi avariate grav, respectiv la „nivel de colaps parţial sau total”.
Analiza mai arată că, în cazul unui cutremur puternic, pot muri peste 6.500 de oameni şi ar fi peste 16.000 de răniţi grav, aproximativ 10.500 spitalizaţi, şi în jur de 13.000 răniţi uşor.
De ce blocurile comuniste cu spații comerciale la parter sunt mai puțin stabile la un cutremur
Nu doar clădirile din centrul istoric ar fi vulnerabile în fața unui seism.
Răzvan Munteanu, director executiv al Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), a declarat, în emisiunea „Cu Gândul la București”, că cele mai vulnerabile blocuri comuniste sunt cele cu „parter înalt”, adică acele blocuri care au spații comerciale la parter. Cele mai multe astfel de blocuri se găsesc pe bulevardele din București.
„Noi am început să colectăm date și cu privire la aceste imobile. Cele mai vulnerabile sunt cele care sunt construite cu parter înalt, cu spații comerciale la parter.
Sunt mai vulnerabile, pentru că ele sunt construite pe niște stâlpi. Iar acești stâlpi, în ultimii 40 de ani, au început să devină mai vulnerabili”, a declarat Răzvan Munteanu în emisiunea „Cu Gândul la București”.
RECOMANDAREA AUTORULUI: